Primul Home Computer românesc s-a fabricat la Cluj

Ați auzit de PRAE? E numele primului calculator personal făcut în România, proiectat la Cluj. A fost produs în doar câteva sute de exemplare iar majoritatea au ajuns să echipeze laboratoare școlare.

Exemplare din acest calculator sunt acum extrem de rare. Unul dintre acestea e în biroul lui Radu Cristea, proprietarul unui atelier de reparații calculatoare din zona industrială Clujana. În biroul său are și un HC 85, dar și alte calculatoare vechi, românești și nu numai. Pune calculatorul pe masă: „l-am găsit într-un morman de gunoaie, aruncat, de la o fostă firmă de stat sus la IEIA”, spune el. „Era în containere de echipamente dezafectate, cu resturi de imprimante. Dar când i-am văzut colțul cu denumirea l-am scos. Arăta deplorabil. Am curățat tot, inclusiv placa de bază și spre surprinderea mea după ce l-am pornit funcționa: s-a întâmplat în 2006. Sunt familiarizat cu istoria calculatoarelor, e o pasiune din copilărie, am trecut prin multe experiențe cu procesorul z80 (aflat și în componența PRAE prin clona MMN80 -n.red.), am lucrat și într-un proiect la liceu bazat pe un procesor z80. Eram foarte familiarizat cu istoria calculatoarelor românești. Cel de la Cluj, PRAE, TIMES la Timișoara și CoBra la Brașov erau produse local. Dar dacă Times și CoBra au apărut oarecum concomitent, după apariția Spectrum din Anglia, PRAE era antecesor”.

În consecință, calculatorul de la Cluj are și limitări, între care una dintre cele mai mari e de exemplu că nu poate rula jocuri. „Nu știe modul grafic, doar alfanumeric. Basic-ul e același, mai puțin grafica. Are pe el un procesor MMN80 identic cu z80 apărut în 1975, care era destinat aplicațiilor industriale. Ca performanță e destul de jos, la celelalte procesorul e de 3,5 mhz, la PRAE e doar 2,5. Nu are mod grafic, ceea ce e o diferență, de exemplu nu poate rula comenzi simple ca draw sau circle, nu are interpretarea comenzilor grafice și nu are modul grafic. O diferență majoră între acesta și HC 85 care a apărut în 1985 era că la celelalte erau pe taste și 3-4 comenzi. Aici sunt doar literele. Iar limbajul e același lucru, tot o variantă de basic, folosit de toate celelalte”, spune colecționarul.

Echipa proiectului a fost formată din inginerii Nicolae Patrubany, Nicolae Pop Baldi, Horvath Zoltan și Mirela Arion, și matematicienii Iosif Rist și Alexandru Kiss.
Dar de ce PRAE, ba chiar PRAE-M? Sub inscripția „infrascripti praesentium vigore fidem facimus indubiam”, aceștia arată: „când am dat acestui calculator un nume, am încercat să înglobăm în el convingerea noastră că suntem doar la un început de drum (praefatio est) și vor urma alte calculatoare, cu performanțe îmbunătățite. Acest prim calculator ne indică (praemoneat) poate direcția în care trebuie să mergem.
Bine, bine, dar litera „M”? Păi, vom face zilnic, cândva, 1.000 (M) de bucăți, nu-i așa?
Suntem ma mult ca siguri c-ați fost un elev sârguincios la orele de latină, și prin urmare PRAE-M îl veți citi PRE 1000″.

Prețul era uriaș, spune Cristea – „era foarte scump, nimeni nu arunca cu bani. Nu a fost un calculator fabricat industrial, ci într-o serie limitată. Pe mine m-a fascinat că a fost gândit și fabricat la Cluj”.

Din manualul de instrucțiuni înțelegem că echipa care l-a produs voia ca acesta să deschidă „un mod nou, calitativ superior, de utilizare a calculatoarelor din România”. „Această familie de calculatoare a fost elaborată în întregime la filiala din Cluj-Naopca a Institutului de Cercetări pentru Tehnică de Calcul și este produs în serie la Fabrica de Memorii Timișoara”, precizează manualul. Prototipul calculatorului, deci prima prezentare publică a acestuia, a avut loc în noiembrie 1983 la sesiunea din Bușteni a Cercului Utilizatorilor de Microcalculatoare și Terminale Programabile.

PRAE avea trei versiuni: PRAE-T, dedicat tinerilor, care folosea televizorul ca monitor și un casetofon audio ca memorie externă pentru programe, PRAE-L pentru laboratoare de cercetare și ateliere de proiectare, PRAE-M – vârful de gamă, comparabil cu faimosul pe atunci Commodore 64 – și, în fine, prototipul prezentat la Bușteni, PRAE 1000.

Colectivul care l-a creat notează în manualul de utilizare: „să presupunem de exemplu că vrem să lucrăm cu tastatura proprie. Vom apăsa deci o tastă oarecare și cât ai clipi din ochi calculatorul se prezintă afișându-și politicos pe ecranul televizorului numele și institutul care l-a creat” – alături de o figură ce ilustrează acest ecran:

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.