Primăria din Gherla a preluat Sinagoga din localitate și vrea să o introducă în circuitul cultural al orașului

Sinagoga de pe strada Crișan din municipiul Gherla a fost preluată de Primăria din oraș, după ce Consilierii Locali au aprobat preluarea edificiului în administrarea municipalității pe o perioadă de 25 de ani. Clădirea se află  într-o stare avansată de degradare iar Primăria s-a angajat să facă lucrări de reabilitare cu bani europeni și să introducă sinagoga în circuitul cultural al Gherlei.

Printr-o adresă din iunie 2021, Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic (FCER-CM) a cerut sprijinul Primăriei pentru a se implica în modernizarea lăcașului de cult și deschiderea lui pentru evenimente cultural-artistice.

Sinagoga din Gherla se află pe str. Crișan nr.46/B și are 648 metri pătrați ( două camere la parter, casa scărilor și o încăpere la etaj, cu fundația din piatră, zidărie din cărămidă, învelită cu țiglă).

„Evreii  s-au stabilit la Gherla abia după Revoluția din 1848, iar comunitatea s-a format în anul 1860, crescând simțitor de-a lungul anilor. În 1903 a fost construită o sinagogă mare, cu o arhitectură elaborată, pentru a răspunde cerințelor unei populații evreiești în creștere. Viața religioasă a înflorit, în special datorită construirii sinagogii noi, sistemului îmbunătățit de educație evreiească și formării unei societăți care se întâlnea la sinagogă pentru a studia. În 1956 comunitatea gherleană avea 140 de membri, iar în 1960 numărul lor a scăzut la 21. În anul  2002 orașul avea un singur evreu, Zoltán Blum, căruia în 2015 i s-a conferit titlul de Cetățean de onoare al municipiului Gherla, dar de  cățiva ani dânsul s-a mutat la fiica din Oradea. Începând din 2008, un grup de evrei gherleni stabiliți în Israel, SUA, Canada și Australia au încercat să găsească soluții pentru salvarea sinagogii, dar până în prezent, practic nu s-a întreprins nimic. Între timp, în imediata apropiere a sinagogii s-a ridicat Memorialul dedicat celor 1600 de evrei care au fost deportați, din Gherla, celor 1040 de  victime identificate care și-au pierdut viața și acelor localnici curajoși care au salvat vieți evreiești. Monumentul  a fost realizat de  cunoscuții sculptori gherleni, frații  Kötő János și Márton, o lucrare deosebit de frumoasă și  originală, admirată an de an de sute de turiști din țară și străinătate. Monumentul are și menirea de a atrage atenția asupra sorții sinagogii și să devină un catalizator pentru strângerea de fonduri în vederea renovării impozantei clădiri”, arată ziarulfaclia.ro.

Primăria din Gherla vrea să acceseze fonduri europene pentru a restaura clădirea și apoi să o introducă în circuitul cultural al orașului.

sursă foto: Gherlainfo.ro

Nici un comentariu

Actual de Cluj