Prima arhitectă din Consiliul Local în era Boc
ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - dec. 16, 2015 3 1619
Nu se pot face minuni în 6 luni de mandat, dar se pot porni proiecte, pentru rezolvarea problemelor de trafic sau a celor urbanistice, spune arhitecta Ioana Ruxandra Avram, cea care a depus astăzi jurământul de consilier local, după vacantarea unui loc în plen, prin demisia consilierului local Ovidiu Chifor.
Avram provine dintr-o familie de arhitecți care și-au pus amprenta asupra Clujului, familia Salvanu. Bunicul său, Virgil Salvanu„boxerul”, a fost și arhitect al Clujul și a contibuit la construirea cartierului Andrei Mureșanu. Avea studii tehnice absolvite la Budapesta, dar a fost și boxer, fiind campion al Ungariei. Tatăl său, Virgil Salvanu jr. a pus piatra de temelie a cartierelor Grigorescu sau Gheorgheni. Dar și a secției de design de la Universitatea de Arte și Design Cluj. „Mănășturul nu e o mândrie, iar crucea pe care a făcut-o tata pe Cetățuie se vede chiar simpatic, și atunci au fost acuze că e ortodoxă, dar nu e adevărat, e o casă românească cu o cruce. Toate cultele au fost invitate la inaugurare”, după cum explică arhitecta. Mama sa, Mărioara Salvanu, a făcut cinematograful Republica sau Casa Radio.
Ea a lucrat în proiectare, are propria firmă și spune că n-a făcut lucrări „așa mari”, ci a lucrat mai mult pe partea de lucrări la școli. În Cluj a făcut noua clădire a Colegiului Național George Coșbuc și a lucrat la reabilitarea Palatului de justiție, lucrare apreciată de colegi.
Ioana Avram a schițat câteva idei despre politică, urbanism și ce s-ar putea face în puținele luni cât mai durează mandatul pe care îl preia în Consiliul Local Cluj-Napoca.
Aveți o etichetă în partid, „protejata lui Marius Nicoară”…
(Râde). Noi suntem prieteni buni, de când eram copii. Am făcut multe nebunii împreună…Automobilism, când nu se auzise de așa ceva în Cluj…
Când ați intrat în politică?
Îmi amintesc foarte bine, eram imediat după 90, eu nu știu ca părinții mei să fi făcut politică, toți erau membri PCR că așa trebuia atunci, dacă aveai o funcție de conducere, nu aveai cum altfel. Aveam niște prieteni, era și domnul Nicoară, domnul Vaida, deocamdată nu era partitul și ne mai întâlneam în grădină. Ne tot sfătuiam, ne tot întrebam ce înseamnă politica. Adică în ce direcție să mergem. Nu țineam neapărat să fac politică, stăteam la o bere cu băieții ăștia. Nu știa dacă PNL e liberal. Eu sunt însă o persoană de concept liberal și am considerat că unul dintre sloganurile partidului e prin noi înșine, să dai cât mai mult din cât erai capabil.
Aveau planuri mari, băieții?
Da, da. PNL își punea atunci bazele în Cluj și se reînființa. Nu știu ce a fost înainte. Și tata lui Nicoară a fost liberal în tinerețe, chiar și deținut politic. Și membru în acest partid. Era o efervescență din asta. Erau persoane speciale în acest partid. Eu îi admiram. Era domnul Câmpeanu, un orator desăvârșit, te cucerea imediat. A fost perioada în care a zis că să vină regele și să fie președinte, toată lumea a râs de el și apoi s-a retras. Dar era un politiciat și un actor ieșit din comun.
V-ați implicat și financiar?
Nu. Ce puteai să faci financiar? Oamenii cu bani mulți, poate, eu mai mult ca susținere morală…
Mai întâi în politică, apoi în afacerea cu firma e proiectare?
Erau în paralel. Imediat după 90, descopeream ce se întâmplă într-o lume liberă, față de ce-am trăit. Eu sunt printre fondatorii partidului din Cluj. Am fost tot acolo, indiferent ce-a fost. N-am avut posturi în conducere pentru că am avut treabă cu firma, cu copiii, cu altele. Dar am fost alături de ei. Nu implicată încât să fac politică. Acum am mai mult timp. M-am inplicat, după ce mi s-a solicitat, în acțiunile organizației de femei. Am făcut campanii șii apoi totul a curs…Dezvoltarea proiectării a fost tot după 90, atunci am îndrăznit să ne facem firme, am avut și șansa că am pornit devreme și am proiectat foarte mult. Acum mă gândesc la tinerii arhitecți , la câți mai au șansa să proiecteze atât de mult cât am proiectat eu la viața mea.
Păi tinerilor arhitecți li se reproșează acum că proiectează orice, că fac prea multe rele, decât bune…
Există și această acuză, este adevărat. Dar eu am totuși o strângere de inimă în ideea că școala de arhitectură nu mai este la același nivel la care era atunci când am făcut-o eu, la București. E și perioada în care înveți pe lângă alții. Depinde lângă cine o faci. Tinerii arhitecți ieșiți de pe băncile școlii pot crede că pot face orice și e imposibil să faci ceva bun, fără experiență. Am mai constatat ceva le ei, sunt foarte mulți copii care erau mai sărmani, aveau nevoie de bani și-au venit să lucreze din facultate. Cel puțin așa a fost la noi în firmă. Așa au progresat. Mulți veneau, învățau și plecau. Te supărai că pleacă câte unul, inițial, dar apoi îți spuneai că e de fapt bine, că însemnă că a învățat ceva.
Deci cu fiecare vremuri, altfel sunt arhitecții?
Da. Eu am avut profesori pe care îi admiram teribil. Același lucru se întâmpla și în alte domenii, îi vedeam pe mentorii noștri că sunt pe altă treaptă spirituală. Noi ne uitam în sus către ei, nicioadată nu ne simțeam egalii lor. Era mai serioasă școala atunci. Nu le acuz pe cadrele didactice de acum, lumea s-a schimbat. Toți vor să facă de toate și proiectare și învățământ, dar nu le poți face bine pe toate în același timp…
Proveniți dintr-o familie cu tradiție în arhitectură, de asta ați ales aceeași profesie?
A venit firesc asta, este adevărat. Nu m-au presat. Eu i-am admirat și mi-a plăcut meseria ce-o făceau. Eu am vrut să-i urmez, a venit firesc. Și anii de studenție au fost foarte frumoși la București. Poate pentru că am plecat și de acasă. Atunci nu aveam facultate de arhitectură în Cluj. Când m-am întors, ei erau la Institutul de Proiectări. M-am întors, cu repartiție la TCI-ul ăsta, când am ajuns gândul meu era că nu trebuia să știe nimeni copilul cui sunt. Eram deja măritată, dar repede s-a descoperit. Mama a lucrat și după pensionare câțiva ani. Mă trimiteau, la mama, fă ros de planul de situație, de proiectul ală…A fost bine, că și ei erau arhitecți, m-am sfâtuit cu ei de multe ori…
E mai ușor în arhitectură, ca femeie, decât în politică?
Da. Femei politician realizate nu sunt foarte multe. Cred că, întotdeauna, în spatele unui politician, unui bărbat puternic, e o femeie deșteaptă. E același lucru valabil și pentru femei. Cele care pot fi femei politician trebuie să aibă în spate un soț, un susținător, care să le degreveze de lucruri obligatorii la o mamă. În arhitectură, proiectul îl pot face și când copilul se joacă în celălalt colț. Pot fi și mamă și arhitect. N-am avut nici intenția ca neapărat să mă realizez în politică. A venit spontan implicare, vrând să fiu alături de prietenii mei, considerând că liberalismul e direcția cea mai constructivă și așa am și rămas.
A mers tradiția cu arhitetcura mai departe și în familia dumeavoastră?
Copiii au rupt tradiția, nu sunt arhitecți. Influența tatălui lor a fost mai puternică, el a fost cu mașinile, cursele auto, adrenalina. Băieții sunt mai influențabili. Erau în echipa din Cluj, unde e Tempestini, erau cu raliurile. Acum numai cel mic mai e pilot. Îmi pare însă rău că nu sunt arhitecți pentru că, cred, și mai ales în lumea asta, aș fi putut să-i ajut și s-ar fi putut realiza. Ar fi continuat munca mea, mi-ar fi plăcut. Acuma fiecare își știe calea. Cel mare, Horică, care a și dat la arhitectură, mi-a spus cîteodată că-i pare rău că s-a lăsat.
Bunicul a fost boxer…deci tot o latură sportivă de familie…
Da, într-un fel. Au făcut alt gen de sport, automobilism. Fiu-meu, Horică, el a fost primul care a făcut o firmă de tunning în Cluj. Desigur, nu toate merg..Dar au înclinații artistice, mai ales că au de unde să le moșteneștenească.
În legătură cu mandatul pe care îl preluați, în administrație, aveți vro ambiție pentru aceste șase luni care urmează?
N-am fost la nici o ședință de control, dar am înțeles că este o preocupare deosebită pentru traficul din Cluj. La noi în PNL, există clar. Ar trebui să reușim să găsim niște soluții, să pornim pe o direcție care efectiv, în sistematizarea Clujului, va aduce rezolvarea traficului. E o direcție absolut necesară, asta. Pentru că în câțiva ani vom ajunge mai rău ca Bucureștiul…
Cum se poate face asta, să se pornească centrua prin Făget, cu mai multe sensuri unice?
Nu la lucruri așa mărunte. Eu aș susține, dar poate e prea ambițios ca proiect…Tata demult tot zicea că monorailul de-a lungul Somșului, mai ales că există în lume, în Germania și funcționează. E realizabil, mai ales acest oraș ca al nostru, dezvoltat în lungul Someșului, cu formă alungită, forma lui creând tocmai aceaste probleme de trafic. Oamenii prin educare, vor înțelege. Cum în marile capitale se circulă cu transport în comun, gen metrou, poate vom avea și noi dar dacă nu metrou, măcar monorail.
Se poate metrou? Cu un tunelul n-am reușit, a existat doar un proiect…
Chiar și acela s-ar putea face, dacă ai fondurile necesare. Dar să nu treacă prin centrul iostoric, să nu afecteze tot felul de ruine. Trebuie făcut ceva, încet-încet ne sufocăm. E bine de gândit din timp. Tot timpul ne cramponăm de bani. Un proiect de viitor chiar mai îndepărtat, trebuie să te gândești la ei, măcar ai o țintă. Unde se ajunge cu traficul peste cinci-zece ani? Să știi la ce să te aștepți. Mi-ar plăcea să avem o rezolvare, totuși.
Toți arhitecții se plâng că nu merge bine urbanismul…Lucrați cu primăria clujeană?
M-ați întrebat să vedeți dacă nu-s incompatibilă?
Nu, sunteți? Pentru că mulți colegi mai vechi în breaslă spun că preferă să nu lucreze în Cluj-Napoca…
Nu sunt. Ca oriunde, că în administrație la noi sunt lucruri ilogice. Și eu am preferat să lucrez în altă parte, știu că în Cluj merg lucrurile mai greu. Îmi spun și colegii. Și eu am preferat să lucrez în altă parte. Sunt norocoasă din acest punct de vedere. E și mare orașul. Nu vreau să acuz, dar asta este.
Cum vi se pare orașul, la nivelul noilor extensii? Bună Ziua, Borhanci..
Sunt și zone unde s-au făcut lucurile bine, dar s-au făcut și greșeli foarte mari. La noi se ajunge la totdeuna la problema finanțării. Eistă PUG-ul, dar PUZ-urile nu ar trebui să le facă privații, ci tot administrația. Când face privatul, ajungi că prin PUZ să influențezi ceea ce tu ai avea nevoie ca persoană privată și nu se ajunge la ceva pentru întreaga comunitate.
Noul PUG zice așa…Însă nu prea s-a pus în practică…
Sper să aibă primăria destul bani și atunci…poate pornim în mandatul meu
Dar e una bogată primăria din Cluj-Napoca.
E a noastră, a PNL, n-o comentăm…
Dar, ca contibuabil și dumeavostră sunteți cetățean…
Nu e frumos să-mi comentez propriu primar…
Criticile-s contructive.
Da, dar nu public…
Spuneați cândva că s-a greșit de pe vremea lui Funar și apoi bulgărele urbanistic s-a rostogolit…
Dezvoltarea urbanistică a pornit greșit odată cu ANL-urile în Florești. A întins orașul tot mai mult. Nu știu dacă am dreptate sau nu. Dar eu așa știu, că în perioada respectivă, a domnului Funar, cum în politică se fitilesc unii pe alții, nu s-a dat teren pentru ANL și s-a găsit cel din Florești. Dar puteai găsi altă zonă unde să înceapă zona ANL-urile. După ce s-au făcut, a început boom-ul acela cu Floreștiul. Și circulația e teribilă. Poate nu ne dădeam seamna atunci că industria nu va mai funcționa și anumite zone pe care le consideram anoste, au început să fie mai prietenoase… Cum e și zona aceea de peste gară. Steluța, livezile, încep să devină poate niște cartiere mai ușor de accesast decât un Florești…
Șase luni. Exipiră toate PUZ-urile, vor fi presiuni…O să puteți face ceva?
Eu în orice caz, ce îmi propun este, având în vedere că m-am considerat un profesionist în meseria mea, așa voi rămâne și ca și consilier, nu vreau să mă las influențată de anumite interese care ar putea apărea. Și în urbanism și la alte capitole. Dacă faci niște greșeli în urbanism sunt pentru mulți ani. Doresc să reușesc să evit asta.
,,Eu sunt însă o persoană de concept liberal și am considerat că unul dintre sloganurile partidului e prin noi înșine, să dai cât mai mult din cât erai capabil.” Sloganul asta nu are de a face cu latura liberala a partidului ci cu cea nationalista…..dar ei sunt liberali adevarati….mai ales cand e vorba de functii si bani. Ar fi bine daca reprezinta partidul sa cunoasca si putina istorie.
Mult succes doamnei consilier, pare bine intentionata si pregatita in special pe domeniul ei – care e o parte extrem de importanta in administratia orasului. Cine stie, poate incet-incet se mai limpezesc lucrurile si pe la urbanism, intram intr-o etapa normala, nu dictatura a administratiei.
Felicitări pentru pmilyostul primit Te pup Milu