Închide

Previziuni feroviare 2023, lansate de Asociația Pro Infrastructură. Pe ce bucăți de cale ferată din Cluj ar putea începe lucrările

Actualitate by Actual de Cluj - ian. 08, 2023 0 1241

În a doua jumătate a anului ar putea începe lucrări pe traseul Cluj Napoca-Episcopia Bihor, arată o analiză a Asociației Pro Infrastructură, care trece în revistă proiectele majore de pe rețeaua de cale ferată care au șanse să fie livrate sau vor începe în acest an.
În ultimele două decenii, CFR s-a concentrat pe reconstruirea coridorului principal Curtici-Constanța (fost „IV”, actual „Rin-Dunăre”), în lungime de aproximativ 850 kilometri. Din aceștia, sunt finalizați ~570 km (Curtici-Ghioroc, Simeria-Sighișoara, Predeal-București-Constanța) din care ~470 km permit 140-160 km/h viteză maximă.
 253 kilometri se află în reconstrucție. Din ei, se circulă deja pe fir nou pe 108 km, în cea mai mare parte fiind proiectați la 160 km/h și operați cu 120 km/h în prezent. Din cei 108 km, CFR a anunțat că va face recepția pe 100 km în 2023, adică ambele fire vor fi finalizate. Dar dincolo de aspectele strict tehnice, călătorii sunt interesați de porțiunile de cale nouă care sunt date în folosință.
Pe Ghioroc-Simeria (141 km, 4 contracte în derulare, semnate în 2017 pe 4 ani) se circulă deocamdată pe fir nou pe 103 km. Preconizăm deschiderea în 2023 a „variantei de viteză Vețel”, adică ~6 km de cale nouă care este o suită de 3 poduri peste Râul Mureș în lungime de aproape 500 metri fiecare.
Hartă interactivă: https://bit.ly/3VKYba3.
Din totalul de 9 poduri peste Mureș prevăzute, se va da drumul la trafic pe 5 poduri. Tot pe Harta API găsiți termenele estimate de noi pentru inaugurarea celor 28 km rămași (sperăm până în 2025). Sunt cele mai grele tronsoane deoarece traseul schimbă malurile Mureșului și croșetează prin tunel dealurile de lângă râu.
Pe Sighișoara-Brașov (112 km, 2 contracte semnate în 2020 pe 4 ani) se circulă deocamdată pe fir nou pe 5,7 km (Brașov-Stupini), iar în 2023 estimăm deschiderea a încă 24 km: Stupini-Bod-Feldioara (13 km) și Vânători-Albești-Sighișoara (11 km). Acestea sunt sectoarele „drepte”, iar cele grele din zona muntoasă presupun lucrări de o mare complexitate, inclusiv două tuneluri de 5 și 7 km lungime (24 km de galerie săpată cu TBM) care vor fi cele mai lungi din țară (până la execuția tunelului Predeal).
„Este foarte greu să estimăm pe termen mai lung rezultatele pe Sighișoara-Brașov din mai multe cauze: prețurile contractelor neactualizate, antreprenori renumiți pentru întârzieri și mobilizare slabă (Aktor și Euroconstruct), finanțare nesigură cu multe incertitudini legate de CEF2, urmașul CEF1 (program care se va încheia în 2023). Oricum, nu credem că Sighișoara-Brașov va fi gata mai devreme de 2026 în cel mai fericit caz dar sperăm să ne surprindă CFR și Aktor”, arată analiza. Hartă interactivă: https://bit.ly/3MUvUtJ.
Un alt obiectiv important, cu șanse să fie gata în 2023, este tronsonul de 12 km de pe linia București-Giurgiu care include podul de la Grădiștea peste Argeș, lung de 1,3 km. Pe ruta aceasta nu se mai circulă din 2005, traficul feroviar ocolind prin Videle.
În a doua parte a lui 2023 pot începe neobișnuit de multe lucrări (efectul PNRR) pe 7 sau 8 noi șantiere majore: 3 sau 4 loturi pe Arad-Caransebeș (155 km), reconstruire la 160 km/h și dublare și alte 4 pe Cluj Napoca-Episcopia Bihor (160 km), reconstruire, electrificare și dublare parțială. Toate prevăd 6 luni de proiectare și 36 de execuție.
Pe cele două loturi de reînnoire ale București-Pitești (108 km, 120 km/h), ofertele au fost depuse la sfârșitul lunii decembrie 2022. Într-un scenariu foarte optimist, contractele ar putea fi semnate până în vară și demarate lucrările în a doua jumătate a anului ca să atingă jaloanele PNRR.
Tot la capitolul șantiere care vor începe în 2023, avem și câteva sute de kilometri de „Quick Wins”, tot prin PNRR, care presupun reparații punctuale pe magistrale neglijate, pline de restricții. Chiar dacă sunt zeci de contracte (foarte) mici, sunt foarte importante pentru rețeaua de cale ferată. Ele implică și riscuri (antreprenori mici, tipuri noi de proiecte) dar blocajele birocratice sunt (aproape) inexistente, fiind vorba de intervenții pe traseul actual.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu