Amenajarea parcului Farmec urma să fie un model de bune practici privind modernizarea unor zone verzi și accesibilizarea Canalului Morii, de la testarea de idei, la implicarea comunității, dezbaterea propunerilor, colaborarea între public și privat, implicarea specialiștilor. Mai mult, a fost un proiect susținut și din fondurile Primăriei, prin asociația Centrul Cultural Clujean, care și-a asumat rolul „de a scrie” politici publice pentru oraș. Proiectul a fost criticat public în cadrul unei dezbateri organizate la Centrul de Inovare și Imaginație Civică, ocazie după care reprezentanții Primăriei au promis că vor ține cont de accesibilizarea zonei Canalului Morii dar și de celelalte observații legate de amenajările din parc.
În realitate, lucrurile nu stau ca în aceste politici publice. Noile locuri de parcare amenajate de Primărie în locul garajelor demolate din proximitatea parcului Farmec (prin Regia Autonomă a Domeniul Public – RADP) nu doar că au blocat accesul la Canalul Morii, ci au betonat și mai tare și la o înălțime mai mare zona adiacentă canalului, semnalează un activist clujean.
„În același timp, paralel cu lucrările ilegale ale RADP, unde s-a pozat primarul Emil Boc, Primăria cheltuiește 1 milion de lei pe un studiu pentru ca acest canal să devină loc de promenadă. Mai mult, așa zisa creare de spații verzi prin eliberarea de locuri de parcare vine la pachet cu distrugerea Parcului Farmec de către utilajele de pe șantier, într-un proiect de amenajare care oricum nu respectă doleanțele societății civile. Strategia de dezvoltare urmăreşte ca municipiul Cluj-Napoca să devină unul dintre cele mai primitoare oraşe din Estul Europei, unde atât locuitorii, cât şi turiştii să se simtă excelent, se arată în motivarea proiectului de licitație pentru PUZ-ul de 1 milion de lei între străzile Buftea și București: Documentaţiile vor cuprinde investiții pentru amenajarea și revitalizarea cursului de apă și a zonelor verzi și pietonale limitrofe. Soluțiile propuse vor urmări să valorifice potențialul pe care prezența Canalului Morii prin: remodelarea conceptuală a Canalului Morii și a frontului la apă, evidențierea valorii peisajere și ecologice a canalului în paralel cu propunerea de noi mijloace de utilizare a apei și malurilor, întărirea relației dintre acest ax natural al orașului și spațiile urbane care le parcurge, dezvoltarea de funcțiuni specifice vecinătății cu apa, dar și cu țesuturile adiacente, identificarea unei estetici adecvate a amenajărilor diverselor tipologii ale malurilor”. Cine privește cu atenție situația din teren nu ar lăuda ca primarul lucrările la parcări, ci dimpotrivă, ar desființa lucrările și și-ar cere scuze față de clujeni. Noile betonări care au ridicat nivelul față de apă ar trebui înlocuite cu alte lucrări care să apropie oamenii de apă, odată cu onorarea promisiunilor de cutățare a Canalului Morii. Așa cum se întâmplă cu secțiunea Canalului Morii din Parcul Rozelor ce urmează a fi amenajată sau așa cum se preconizează în viziunea echipei de proiectare întoarcerea spre canal, prin treptele gândite în noul Parc Caragiale. Ce spune primarul Emil Boc: Realizarea acestor lucrări de interes public are ca scop alinierea Clujului la rigorile urbanistice actuale și creșterea calității vieții cetățenilor prin îmbunătățirea spațiului urban. Cum să zici așa ceva când tu cheltuiești 1 milion de lei pentru ca zona canalului Morii să devină „walkable”, dar de fapt înalți frontul la apă? Cum să zici în postarea de săptămâna asta că crești cantitatea de spații verzi dar să nu plantezi copaci, așa cum nu au fost plantați nici la alte garaje desființate, iar toți copacii netăiați din parc să fie în curs de uscare pentru că le-ai distrus rădăcinile și le-ai bușit cu utilaje trunchiurile? Proiectul RADP nu respectă PUG Cluj, pentru că în strategia orașului PUG este „Ve ZONĂ VERDE DE PROTECŢIE A APELOR SAU CU ROL DE CULOAR ECOLOGIC”, deci nu parcare. Proiectul RADP nu respectă nici PUZ-ul despre care citesc în media locală că are ca scop să fie creat un parcurs pietonal coerent de-a lungul Canalului Morii, din zona liceului Bălcescu, până la parcul Farmec. Sunt proiecte în cadrul direcției oraș pentru pietoni pe care vrem să le implementăm cu bani europeni și care au fost prevăzute în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru perioada 2021-2027 (2030), a explicat Ovidiu Cîmpean. Prin PUZ, merită detaliat, se urmărește relocarea rețelei de termoficare, dar pe care le vedem sub noul zid făcut de RADP, crearea de piste de biciclete și de spații cu gradene pe malul culoarului canalului ceea ce aici devine imposibil pentru că nici la parcări, nici în proiectul de parc acum în faza de execuție nu se întoarce spațiul verde cu fața la apă. Pe scurt, rușine Primăriei pentru astfel de lucrări pentru care primarul ar trebui să își ceară scuze și apoi să le desființeze, nicidecum să le laude, pentru că banii contribuabililor sunt risipiți pe betoane”, atrage atenția activistul Adrian Dohotaru de la Asociația SOS Cluj.
Primăria a dat ordinul de începere a lucrărilor pentru modernizarea Parcului Farmec din cartierul Mărăști aproape de finalului lunii aprilie 2022. Pe o suprafață de 3.125 mp, investiția propusă urmărește revigorarea parcului prin realizarea unor sectoare de odihnă, zone pentru mișcare în aer liber și spații de joacă pentru copii. După ce clujenii au semnalat că proiectul dorit de municipalitate întoarce această zonă verde cu spatele la apă, primarul Emil Boc anunță că biodiversitatea Canalului Morii și cadrul natural vor fi păstrate intacte prin amenajarea unor zone verzi de recreere.
„Reabilitarea și modernizarea Parcului Farmec include dotarea cu mobilier urban nou alcătuit din grupuri de mese cu bănci, ce vor fi utilizate pentru joc de şah, mese de ping-pong, complex modern de joacă pentru copii confecţionat pe structură de lemn, echipamente de fitness și cişmele. Accesibilitatea persoanelor cu dizabilități va fi asigurată prin amplasarea unor bănci cu spătar, fără brațe laterale. Dotări în cadrul proiectului: rețeaua de iluminat public cu LED, sistem de irigație prin aspersiune, sistem de supraveghere video, rastel de biciclete de 13 m lungime, racordat la reţeaua de curent electric. Clujul Verde nu este doar un concept, ci o direcție clară pe care municipalitatea clujeană s-a încadrat, cu obiectivul de a crește calitatea vieții în oraș prin modernizarea, extinderea și amenajarea de noi spații verzi. Până în 2030 ne propunem să plantăm peste 100.000 de arbori și să reducem amprenta de carbon din oraș cu 15%”, a mai arată primarul Emil Boc, odată cu începerea șantierului de la parcul Farmec.
Boc a mai efectuat și o vizită în teren în zona parcului Farmec intrat în reamenajate pentru a inspecta lucrările realizate de RADP pentru demolarea garajelor din zonă și amenajarea de locuri de parcare. Tocmai despre aceste lucrări, activiștii clujeni spun că aduc și mai multe prejudicii zonei verzi Farmec și așa „micuță” și cu un proiect de modernizare care nu este în concordanță cu politicile și discursul Primăriei privind încurajarea interacțiunii cu apa și respect față de copacii și zonele verzi.
Proiectul de amenajare a parcului Farmec, critica de sociatatea civilă. Verbal, primăria a promis să corecteze proiectul
