Orașul care a luat-o razna. Câteva exemple

Când se gândește „mic”, prin mâna politicului, apar tot felul de aberații în teritoriu care răstoarnă practicile și principiile urbanismului care se învață pe băncile școlii. Profesorul Vasile Surd, de la Faculatate de Geografie din Cluj, spune că ceea ce își învață stundeții în sala de curs n-are nicio corespondență cu realitățile din Cluj care sunt diferite, chiar frapante și, în plus, cursanții nici nu pot înțelege mecanismul prin care se produc astfel de distorsiuni de la reguli acceptate peste tot în lume. Ca exemple: în Cluj s-a făcut o centură care trebuie demolată parțial ca să se poată face pista aeroportului de 3500 de metri. Apoi, artera Tăietura Turcului a fost populată cu blocuri cu zeci de etaje. Ca să faci o ședință la stadion și să nu îngheți de frig trebuie să plătești bani grei pe oră pentru că instalația de încălzire se poate porni doar pentru întreg edificiu. Dacă la nivel central nu se dă o lege pentru ca ariile metropolitane să fie guvernate de o singură stuctură, atunci maxime de genul laudelor că, în câțiva ani, să va auzi că Clujul este de fapt un oraș oarecare lângă Florești, pot deveni realitate amară.

„Din punct de vedere al satisfacției muncii noastre suntem foarte dezamăgiți ca urbaniști pentru că ceea ce afirmăm cu aplomb în amfiteatru, când ieșim în stradă, studenții văd că se întâmplă alfel și nu pot să înțeleagă care este mecanismul prin care se produc aceste distorsiuni de la reguli, altfel, acceptate peste tot. Vorbesc despre principiul economisirii terenului. În toată lumea civilizată este această axiomă a urbanismului, să se facă economie de teren. Păstrarea terenului, drămuirea lui. Când intrăm în teren, dăm de urbanism haotic.  De la Turda la Apahida, vezi teren ocupat fără nicio justificare. Apoi, este principiul stabilității structurale. Dacă am făcut grădina Palocsay, am făcut-o să dureze, 50-100 de ani, iar după aia să se dărâme să se facă altceva. Am demonstrat că nu aplicăm acest principiu când am făcut centura ocolitoare. Atunci când s-a realizat, am știut că pista aeroportului trebuia să meargă la 3500 de metri ca să avem un aeroport dezvoltat. Pista s-a oprit la 2500 de metri pentru că trebuie să demolăm centura, de la politehnică spre aeroport și să o facem înspre centrul de zbor cu planorul. Adică s-ă facem altă investiție care costă mai mult”, a atras atenția profesorul universitar clujean Vasile Surd, de la Facultatea de Geografie.

Alte distorsiuni apar din instanță unde, pentru că nu se înțeleg noțiuni specifice urbanismului, se iau decizii eronate care produc situații aberante. Altele sunt apanajul proiectanților și al administrației. „Eu n-am participat la proiecte de anvergură, dar foarte multe episoade distorsionate s-au întâmplat în Cluj și le-am zis arhitecților. Haideți să vedem, omul acela care a semnat proiectul, ce a gândit când a pus hotelul din piață în totuar de a blocat circulația? Ce a gândit când Taietura Turcului în loc să meargă cu 50 mai  a lăsat-o de minune de vine iarna și iarăși patinăm și s-au făcut și niște blocuri imense acolo. Ce logică a avut, chiar ajută ea la propășirea noastră urbanistică? Niciodată nu se știe cine a semnat proiectul. Nu apare autorul care să spună, da am greșit, sau da, am fost tentat de suma mare care mi s-a oferit și am făcut ce am făcut. Este extrem de păgubitor pentru că oamenii stau în umbra proiectului și răul se întâmplă”, a adăugat Surd.

Unele probleme de urbanism din Cluj se leagă de politica legislativă. Ca exemplu, profesorul clujean a oferit cazul ariei Metropolitane, unde fiecare primar sau candidat face legea sa mică, fără să țină cont de o dezvoltare pe termen lung a întreg arealului. „Polii regionali, metropole provinciale, cei 7 după București au o evoluție urbanistică specifică prin puterea de atracție regională. Clujul, capitala Transilvaniei, Iașiul capitala Moldovei, Craiova a Olteniei, Constanța a Dobrogei. Grație poziției administrativ-politice sub aspectul faimei din istorie rămân pe poziția a doua după capitala țării. Din considerente de factură universitară se crează spații de habitat în zona rurală și orașul pierde sistematic. Clujul a fost proiectat pentru 400.000 de locuitori. Acum am scăzut la 320.000. Dar a crecut la 22.000 de locuitori, Floreștiul. Chiar 30.000. În aceste situații în care se crează convulsii și interese în teritoriu trebuie emisă o lege prin care ariile de polarizare să fie conduse de o singură administrație. Altfel, Gilăul dorește ceva și întoarce spatele spre Cluj. Celălalt proieten al Floreștiului, Gherman, spunea – vreau să se audă în câțiva ani că Clujul este un oraș în apropierea Floreștiului. Probabil și cel de la Aphida vor dori ce știu eu ce minune. Nimeni nu mai citește ce înseamnă arie metropolitană. Legislativul trebuie să gândească și să aplice o singură administrare. Altfel ne mai trezim cu 5-6 stradioane. Pentru că asta este la noi. Fiecare vrea stadionul lui. Ca să ne uităm la ele. Câte meciuri jucăm pe cel de la Cluj?! Câți bani aduce?! Am vrut să facem o ședință la stadion, dar era frig. Când am întrebat cât costă ca să fie căldură. 1500 de euro costa deoarece era nevoie să pornească sistemul pe tot stadionului pentru că așa a fost gândit. O adevărată plăcere pentru buzunarul clujeanului”, a mai spus Vasile Surd.

E prea puțin când, prin mâna politicului, se face un podeț, o stradă sau se spoiește o casă pentru că aceste direcții sunt o picătură care nu poate genera dezvoltare pe termen lung. De fapt, spune Surd, la noi implicația politicului este prea mare, dar și ignoranță acestuia față de știința urbanismului este și mai mare.

„Îmi spune un prieten din afară, venit în universitate. Voi chiar sunteți ca un aprozar de diplome. Ceea ce aveți în plus față de universitățile din afară, a cotinuat, sunt Open și Closing Ceremony. Am fost în teritoriu să prezint o carte de ștință unui primar. Așezările rurale din Apuseni. Mă primește primarul, dă mâna cu mine, cheamă secretara, care mă trimite la unul care se ocupă de întreținerea spațiilor verzi. Aici am ajuns. Într-un asemenea context în care oamenii sunt prea puțin receptivi nu putem să sperăm la prea multe lucruri. Toți acești politicieni, se duc în afară, din Noua Zeelandă până la Osaka, văd experiența teritorială și vin și se postează spre populație și cu fața la scaun. Iarăși e un aspect păgubitor. Apoi în raport cu vecinii. Suntem departe. Am fost la Novisad. Bătuți măciucă de americani. După bombardamente e extraordinar ce au făcut. Pod peste Dunăre, au reabilitat centrul istoric. Prin puterile proprii și cu bani de la americani, dar chiar și așa au realizat mult în puțin timp. E trist că implicația politicului e prea mare. În domeniul urbanismului trebuie să vorbim de un fir coordonator pe o durată de 50 de ani iar ei vor un podeț, să spoiescă o casă, să mai facă o stradă până la colț. Până la urmă asta e prea puțin”, a conchis Vasile Surd.

Profesorul universitar clujean Vasile Surd a vorbit despre mâhnirile sale cu ocazia Zilei Mondiale a Urbanismului, celebrată pe data de 8 noiembrie 2016, în cadrul unui eveniment organizat la Cluj-Napoca de Registrul Urbaniștilor din România Biroul Teritorial al Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest în colaborare cu Uniunea Arhitecților din România- Filiala Cluj.

Nici un comentariu

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.