Obiceiurile de nuntă în satele clujene: cine erau colăcarii și ce ofereau cei care acceptau invitația la ospăț

Actualitate by Actual de Cluj - feb. 06, 2025 0 186

Cum se găta postul, în satul clujean începeau nunțile. Cele mai multe se făceau însă în câșlegile – interval de timp între două posturi – de toamnă și de iarnă că ”atunci aveu oaminii bucate, da’ șî mai multă vreme, că munceu mult”, după cum arată azi etnologii de la Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.
Astfel, în satele de pe Valea Someșului Mic, sâmbăta, doi feciori denumiți ”colăcari”, purtând fiecare câte o botă înstruţată cu petele şi un colac mare legat la curea, împreună cu două ”chemătoare” care ţineau într-o mână busuioc, iar in cealaltă un colac la fel ca al colăcarilor, se porneau prin tot satul să cheme oamenii la nuntă.

Etnologii cpun că aceștia intrau pe la fiecare casă şi ziceau:
„𝑁𝑜𝑖 𝑖̂𝑛 𝑐𝑎𝑠𝑎̆ 𝑎𝑚 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑡,
𝑃𝑎̆ 𝑠𝑐𝑎𝑢𝑛 𝑛𝑒-𝑎𝑚 𝑎𝑠̧𝑎̆𝑧𝑎𝑡,
𝐶𝑢𝑣𝑎̂𝑛𝑡𝑢’ 𝑛𝑢 𝑛𝑖 𝑙-𝑎𝑚 𝑑𝑎𝑡!
𝐷𝑖 𝑝𝑎̆ 𝑠𝑐𝑎𝑢𝑛 𝑛𝑒-𝑜𝑚 𝑠𝑐𝑢𝑙𝑎
𝑆̧𝑖̂ 𝑐𝑢𝑣𝑎̂𝑛𝑡𝑢’ 𝑛𝑖 𝑙-𝑜𝑚 𝑑𝑎,
𝐶𝑎̆ 𝑛𝑒-𝑜 𝑡𝑟𝑖𝑚𝑎̆𝑠 𝑚𝑛𝑖𝑟𝑒𝑎𝑠𝑎,
𝑀𝑛𝑖𝑟𝑒𝑎𝑠𝑎 𝑠̧𝑖̂ 𝑚𝑛𝑖𝑟𝑖𝑙𝑒,
𝑃𝑎̆ 𝑙𝑎 𝑡𝑎̆𝑡𝑒 𝑐𝑎̆𝑠𝑎̂𝑙𝑒,
𝑆𝑎̆ 𝑓𝑎𝑐𝑎̆ 𝑏𝑖𝑛𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑣𝑖𝑒,
𝑀𝑎̂𝑖𝑛𝑒, 𝑙𝑎-𝑎 𝑙𝑜𝑟 𝑐𝑢𝑛𝑢𝑛𝑖𝑒!
𝑀𝑛𝑖𝑟𝑒𝑎𝑠𝑎 𝑖̂𝑖 𝑓𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒-𝑎𝑙𝑒𝑎𝑠𝑎̆,
𝑀𝑎̂𝑖𝑛𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑑𝑢𝑐𝑒 𝑑𝑒-𝑎𝑐𝑎𝑠𝑎̆,
𝑂 𝑡𝑟𝑒𝑐𝑢𝑡 𝑔𝑎𝑟𝑑𝑢’ 𝑐𝑢 𝑠𝑡𝑖𝑛𝑖
𝑆̧𝑖̂ 𝑠𝑎̆ 𝑑𝑢𝑐𝑒 𝑙𝑎 𝑠𝑡𝑟𝑎̆𝑖𝑛𝑖…”
În satele de munte ale județului Cluj, în joia dinainte de nuntă, sătenii erau chemați la ospăț de tinere neveste. Acestea mergeau călare, pe cai frumos împodobiți, având o coșarcă și două perechi de desagi. Cei care acceptau invitația ofereau produse: găini, picioare de porc, carne afumată, slănină, ouă, brânză, făină, cartofi, varză etc. Ouăle erau puse în coșarcă, iar celelalte produse în desagi. ”Cine dădea găini, le duceau sau le trimeteau la casa mirelui, sâmbătă dimineața”, mai spun aceștia.

În imagine o reconstituire după obiceiul chematului la nuntă în comuna clujeană Mărișel, realizată în anul 2020 de asociația ”Mărișana”.

Citește și:

Etnologii din Cluj: căsătoria în alt sat era considerată în vechime o nereușită, ”de multe ori, reproșul fetei măritate în alt sat căpăta accente dramatice”

Nici un comentariu