O sărbătoare populară e marcată în 25 martie și, în cultura popoulară, era pentru o vreme la fel de importantă ca Crăciunul
Actualitate by Actual de Cluj - mart. 25, 2025 0 112
O sărbătoare populară e marcată în 25 martie și, în cultura popoulară, era pentru o vreme la fel de importantă ca Crăciunul.
E vorba de Bunavestire sau Blagoveștenia, așa cum i se spune popular acestei sărbători, este celebrată în fiecare an pe 25 martie. În tradițiile populare românești era considerată aproape la fel de importantă ca Nașterea Domnului și era denumită și ”Ziua dezlegării primăverii”, deoarece de acum înmuguresc pomii, încolțește iarba, se întorc rândunelele, iar cucul începe să cânte, după cum arată etnologii de la Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.
Astfel, în toate satele din Transilvania era îndătinat ca în zorii zilei să se afume ”cu pozdării” de cânepă și cu tămâie toată gospodăria, dar și livezile, pentru a fi alungate toate bolile și toate relele. De asemenea, la vederea primelor rândunele, fetele își spălau obrazul cu ”apă de omăt” sau cu lapte, pentru a fi frumoase. ”La purificarea cu apă și foc se adăuga și zgomotul ce era produs de scuturarea tălăngilor și a lanțurilor, imitând tunetul și alungând tot ce era rău”, arată etnologii. O relatare despre un astfel de obicei se păstrează în Arhiva Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, după cum arată Maria Bocșe, în volumul ”Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, editat în anul 2006 de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj. ”Pe valea Arieșului, la Bunavestire, băiatul ori junele ia lanțul de la car, îl trage după el și astfel înconjoară casa de trei ori, spunând ”fugițișerpi, fugiți broaște, căvă ajung blagodatele și vă rupe spatele”. Informația a fost transmisă în anul 1927 de preotul Grigoriu Crăciunaș din satul clujean Buru.
În imagine, Bunavestire, scenă din pictura murală a bisericii de lemn din Aghireșu, monument istoric ridicat în 1780. Ansamblul de pictură datează de la finalul secolului al XVIII-lea și este atribuit de unii cercetători pictorului preot Broina Urs.
