O poștășiță din Cluj a fost condamnată la închisoare pentru delapidare după ce ar fi furat banii mai multor pensionari și ar fi semnat în fals că le-a predat banii
O poștășiță din Cluj a fost condamnată la închisoare pentru delapidare după ce ar fi furat banii mai multor pensionari și ar fi semnat în fals că le-a predat banii.
Femeia a fost trimisă în judecată în 2019 pentru delapidare – 14 acte materiale și fals material în înscrisuri oficiale – opt acte materiale. În rechizitoriul de trimitere în judecată a femeii s-a reţinut că, în perioada iunie-iulie 2018, inculpata a sustras suma de 6.977,00 lei, reprezentând contravaloarea a 8 bucăți mandate de pensie, sau a dat banii cu întârziere după ce i-a folosit în interes propriu.
În urma verificării gestiunii de către dirigintele Oficiului Zonal Poștal s-a constatat un minus în gestiunea inculpatei de 23.499 de lei, adică aproximativ 4.700 de euro. În urma controlului efectuat de către reprezentanții Oficiului Zonal Poștal s-a constatat că lipsa în gestiunea inculpatei se compune din suma de 6.977,00 lei, reprezentând contravaloarea a 8 bucăți mandate pensii, achitate și decontate începând cu 2 iulie 2018 până în 16 iulie 2018 fără ca sumele de bani să fie predate de inculpată destinatarilor de drept ale mandatelor poștale și suma de 16.522,55 reprezentând minus în soldul numerar – avans primit pentru achitarea pensiilor și încasări. În total, inculpata ar fi sustras din patrimoniul persoanei vătămate suma de 23.499 de lei. ”În cazul celor opt mandate poștale, datele de identitate ale destinatarilor înscrise pe acestea corespund cu datele de identitate ale destinatarilor, dar semnătura nu corespunde, având în vedere că inculpata a semnat în fals, în numele acestora”, se arată în actele de la dosar.
În 13 iulie 2020 inculpata a declarat că lipsa sumei din gestiune ce i se impută, a fost cauzată de pierderea sumei de bani, fără a putea menționa împrejurările în care a pierdut suma. În 16 septembrie 2020 inculpata a fost supusă testului poligraf, unde a i-au pus următoarele întrebări:
1. În perioada iunie-iulie 2018, ai falsificat cupoanele mandate pensii semnând în locul destinatarilor privind înmnânarea pensiei? Inculpata a răspuns afirmativ.
2. În perioada iunie-iulie 2018, în timp ce era angajată a Oficiului Poștal Zonal ### ți-ai însușit aproximativ suma de 24.000 de lei din banii ce trebuiau predați anumitor persoane ca reprezentând pensia? Inculpata a răspuns negativ.
3. Ai folosit în interes personal suma de bani declarată ca fiind pierdută în perioada iunie-iulie 2018? Inculpata a răspuns negativ.
4. Ai mințit în declarațiile date cu privire la ce s-a întâmplat cu banii pentru care ai semnat pe cupoanele de pensie în perioada iunie – iulie 2018? Inculpata a răspuns negativ.
Din raportul de expertiză criminalistică reise faptul că răspunsurile inculpatei la întrebările nr. 2, 3 și 4 -relevante cauzei – au provocat modificări psihofiziologice specific comportamentului simulat, ”ceea ce însemnă că nu a spus adevărul”, arată datele de la dosarul de delapidare. ”În ceea ce privește întrebarea nr. 1, inculpata a spus adevărul, recunoscând că a falisificat celei 8 cupoane de pensii, după cum reiese și din declarația de inculpate”.
Femeia a fost condamnată la pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare, 14 acte materiale, și 1 an şi 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale – 8 acte materiale. Instanța a contopit pedepsele de -2 ani şi 4 luni închisoare, 1 an şi 3 luni închisoare și aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 2 luni închisoare, la care adaugă un spor de o treime din totalul celeilalte pedepse, respectiv 5 luni închisoare, rezultând pedeapsa de 2 ani si 9 luni închisoare – cu suspendare. ”Sub aspectul modalităţii de individualizare a executării pedepsei de 2 ani si 9 luni închisoare, instanţa apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă, fără a se impune executarea acesteia, fiind însă necesară supravegherea conduitei inculpatei pentru o perioadă determinată”, a apreciat instanța.
Decizia a fost luată de Judecătoria Gherla în 31 iulie, în urmă cu câteva zile, și poate fi atacată cu apel în zece zile de la comunicare.
