Închide

O cruce pentru Măndița: prima femeie parașutist a României, monument funerar în cimitirul din Cluj, de azi

ActualitateTop News by Actual de Cluj - nov. 02, 2018 0 106

Prima femeie parașutist din România, Smaranda Brăescu, înmormântată de decenii în cimitirul central din Cluj-Napoca, are de azi monument funerar.
Pe acesta apare inscripționat și faptul că Smaranda Brăescu a fost o „celebră aviatoare” care „a stabilit recordul mondial absolut de salt cu parașuta de la înălțime”, în 13 mai 1932 în Sacramento, în Statele Unite. Monumentul a fost dezvelit azi cu o ceremonie militară și o alta religioasă.

Smaranda Brăescu a fost prima femeie parașutist cu brevet din țară și campioană mondială la saltul cu parașuta, în 1932, când a sărit de la 7.200 de metri. În memoria acestei remarcabile realizări, dar și a vieții Smarandei Brăescu, Studioul Cinematografic al Armatei a realizat un documentar în trei părți, „Foșnet de mătase albă”, „Nu mă voi întoarce niciodată din drum” și „Prigoana. Parcela II B, rândul 1550” – aceasta din urmă a avut premiera chiar azi, la cinematograful Mărăști. Urmăriți prima parte la acest link .

Smaranda Brăescu s-a născut în 21 mai 1897 în Hănțești, în județul Galați. În 1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, la secția de artă decorativă, și în același an a efectuat primul său salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri. Trei ani mai târziu, în 2 octombrie 1931, câștiga titlul european la parașutism, de la o înălțime de zece ori mai mare, 6.000 de metri. Cu un bimotor Milles Hawk pe care-l deținea a stabilit în 1932 primul record de traversare a mării mediterane în puțin peste șase ore, între Roma și Tripoli – o distanță de 1.100 de kilometr. În același an devine campioană mondială la parașutism, după un salt de la 7.400 de metri, record ce a rămas în picioare timp de două decenii.
Prigonită de regimul comunist după ce a denunțat falsificarea alegerilor din noiembrie 1946 și condamnată la doi ani de închisoare în contumacie și-a luat un nume fals, Maria Matei, și s-a refugiat în județele Bacău și Iași, pentru ca în 1947 să ajungă la Cluj, într-o mănăstire greco-catolică din Jucu, sub numele Maria Popescu. Grav bolnavă, a fost internată în toamna anului 1947 în clinica profesorului Iuliu Hațieganu din Cluj și a decedat în 2 februarie 1948. A fost înmormântată în secret, datorită demersurilor lui Hațieganu, în parcela ce poartă numele celei de-a treia părți a trilogiei documentarului, parcela II B nr. 1550 din cimitirul central din Cluj, sub numele Maria Popescu. Ca și cu alte parcele din cimitir, și aceasta a fost concesionată ulterior altei persoane de către Primărie, în 1970 – astfel că până azi mormântul celebrei aviatoare rămăsese necunoscut. O stradă din București îi poartă numele, și, din 2010, și una din Cluj-Napoca.

Citește fabuloasa poveste a „Mandiței”:

O cruce pentru Mandița

ISTORIE Regina uitată a României

Nici un comentariu

Scrie un comentariu