O clujeancă are cea mai mare colecție de mărțișoare din România, peste cinci mii, cel mai vechi are 60 de ani, le-a cumpărat un muzeu, le expune peste câteva zile
Actualitate by Actual de Cluj - feb. 19, 2025 0 452
O clujeancă are cea mai mare colecție de mărțișoare din România, peste cinci mii, cel mai vechi are 60 de ani, le expune la muzeu, care i le-a cumpărat.
Cea mai mare colecție de mărțișoare din România a ajuns în patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Instituția a anunțat azi că a achiziţionat cea mai mare colecţie de mărţişoare din România. Colecția ”Din pasiune pentru mărţişor” cuprinde peste 5.200 de piese, multe dintre ele unicat, adunate în ultimii 50 de ani, de clujeanca Ingeborg Marta Bogdan, iar cea mai veche datează din 1960.
Piesele din colecţie sunt cusute pe 57 de rame din lemn; 87% din mărţişoare sunt din perioada comunistă, iar 13% sunt adunate după Revoluție. Cele mai multe sunt confecţionate din metal, dar sunt şi piese din plastic, ceramică, textile şi lemn. Găsim în colecție flori, coșari, hornari, inimi, ancore, potcoave şi trifoi cu patru foi, dar și personaje din desene animate, obiecte casnice, accesorii pentru sport, tarot, zodii, icoane şi cărți.
Într-o casetă deosebită sunt prezentate mărțișoare din aur și argint, cu o valoare comercială mai însemnată.
Mărțișorul este inclus în lista UNESCO a elementelor patrimoniului cultural imaterial al umanității. ”Este o mare onoare pentru Muzeul Etnografic al Transilvaniei să prezinte publicului o colecție unică în lume”, anunță instituția. ”Prin achiziția colecției doamnei Ingeborg Marta Bogdan, Muzeul Etnografic al Transilvaniei a făcut un pas semnificativ în direcția protejării și promovării unei tradiții valoroase. Expoziția pe care o deschidem oferă publicului larg o perspectivă unică asupra evoluției și diversității acestui element cultural de excepție”, spune directorul muzeului, istoricul Tudor Sălăgean.
”Am început să colecţionez activ mărţişoare imediat după Revoluţia din ‘89. Un mărţişor frumos trebuie să fie fin, gingaş, armonios colorat, astfel încât doamna care îl primeşte să îşi dorească să îl păstreze. Mărţişorul propriu-zis este firul împletit cu alb şi roşu, iar dacă doreşti să-i urezi ceva în plus celei căreia îi oferi mărţişorul, alegi un pandantiv ca simbol al norocului, vieţii lungi, dragostei şi aşa mai departe. Există în colecție și mărțișoare din Republica Moldova și Bulgaria. Piesele sunt asemănătoare cu cele din România, dar parcă ale noastre sunt cele mai frumoase. Chiar dacă acest obicei există și în alte țări învecinate, la noi este cel mai frumos. Este o bijuterie, o tradiție apreciată care a fost tolerată pe parcursul perioadei comuniste, fără a se interveni în vreun fel asupra simbolisticii sale”, spune Ingeborg Marta Bogdan.
Vernisajul expoziţiei ”Din pasiune pentru mărţişor” are loc în 27 februarie, la ora 11, la sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, în Sala Reduta. Expoziția poate fi vizitată până în 31 martie, de miercuri până duminică, între orele 10 şi 18.
