Numărul de locuințe din mediul rural aproape s-a dublat în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă din 2021. Ce spune arhitectul-șef al județului despre calitatea noilor construcții de la sate
Dezvoltare by Actual de Cluj - oct. 09, 2022 0 193
Numărul de locuințe realizate în mediul rural și ponderea acestora în total crește constant, iar debutul pandemiei a încurajat fenomenul migrației urban – rural, arată datele citate de Economedia. Datele Institutului Național de Statistică arată că în anul 2021 au fost terminate 71.420 locuinţe, în creştere cu 3604 locuinţe, faţă de anul 2020. Situaţia pe medii de rezidenţă pune în evidenţă scăderea ponderii locuinţelor terminate în mediul urban (de la 62,3% în anul 2020 la 59,5% în anul 2021) şi o creştere în mediul rural (de la 37,7% în anul 2020 la 40,5% în anul 2021).
Datele din prima jumătate a anului arată că, în continuare, ponderea mediului urban scade.Pe medii de rezidenţă, în semestrul I 2022, cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, ca pondere reprezentând 56,5% din total. În mediul urban, numărul de locuințe noi a scăzut cu 1087, în vreme ce în rural a crescut cu 2303.
Situația la Cluj. În prima jumătate a anului, s-au finalizat în județ 897 în mediul urban, în scădere de la 1337 în S1 2021, arată datele consultate de Actualdecluj.ro. În mediul rural, însă, trendul e ascendent: 1620 de locuințe în prima jumătate a anului, de la 885 în semestrul 1 din 2021.
În ultimii ani interesul pentru mediul rural a înregistrat un trend crescător care, în special pe fondul restricțiilor impuse în perioada de pandemie, a luat un avânt foarte mare in 2021, spune Claudiu Salanță. Cifrele privind numărul de certificate de urbanism emise in zona rurală confirmă – în anul 2019 și 2020, numărul a fost constant – în jur 1250, iar în 2021 acest număr este aproape dublu, fiind de peste 2.400.
“În Cluj, tendința de construire în mediul rural e axată pe cel puțin două componente – cea de locuire și cea de turism. Pe cea de locuire o întâlnim in special în zonele periurbane din jurul municipiului Cluj-Napoca și are drept factori de influență calitatea locuirii transpusă sub forma unor parcele mai generoase la un preț mai accesibil. Din păcate, reversul este o dependență de transport care contribuie la o aglomerare în zona urbană unde, din păcate, costurile de locuire sunt mult prea mari și împing practic locuirea în periferie aducând problemele de mobilitate aferente”, spune Salanță.
Merită menționat aici că, lângă municipiu, se află localitatea satelit Florești, cea mai mare comună din țară, care și-a dublat populația în zece ani. Această a ajuns să depășească, din punct de vedere al populației, toate orașele din județul Cluj cu excepția reședinței Cluj-Napoca și a orașului Turda. Infrastructura e încă deficitară, iar traficul Florești- Cluj-Napoca e blocat la orele de vârf, când locuitorii merg înspre serviciu/ școală sau se întorc acasă.
În ceea ce privește investițiile, arhitectul-șef al județului notează două direcții majore – turism în zona de munte – Beliș Rîșca, Mărișel și locuire permanentă în zona limitrofa municipiului – Ciurila, Aiton, Chinteni, Gilău.
“Calitatea arhitecturii proiectelor prezentate spre avizare a crescut foarte mult în ultimii ani și cred că – încet, încet – se formează o cultură a arhitecturii în mediul rural. Se înțelege că arhitectura unei case rurale este diferită de arhitectura unei case în oraș. Au ajutat ghidurile de construire în mediul rural (realizate de Ordinul Arhitecților, n.red.). Cu toate acestea, tabla strălucitoare în culori stridente (roșu, albastru) încă apare în sate si distruge peisajul specific. Tabla este gri, neagră, ruginie prin definiție și nuanțele nespecifice strică mult în imaginea satelor. Am văzut însă si tot mai multe exemple bune, cu case reabilitate/construire cu bun simț, cu o cromatică armonioasă, țiglă ceramică si asta a dus la creșterea valorii satului, implicit si a proprietăților. Satul Aiton, de exemplu, crește spre un exemplu de bună practică in arhitectura rurală”, exemplifică Salanță.
Albumul cu exemple de „Așa da” poate fi văzut AICI
