Închide

Noul Someş: poduri noi, alei pietonale, terase, gradene şi piaţete urbane pe malul râului care traversează oraşul

ActualitateTop News by Kristina Reştea - mai 15, 2018 1 6984

Sursa imagine: PUZ Practica, exemplificare

 

 

Se „redesenează” traseul Someşului în Clujul care mulţi ani a ignorat acest potenţial natural: se propun terase succesive ce coboară mai lin spre apă, gradene, piaţete urbane, debarcadere în zona Sălii Sporturilor, ar apărea 9 km de piste de biciclete şi 13 km de alei pietonale. Reprezentantul biroului spaniol Practica, alături de partenerii locali de la Planwerk, au prezentat azi în şedinţa Comisiei de Urbanism ideile pentru reamenajarea Someşului, la şapte luni de la anunţarea câştigătorilor concursului lansat anul trecut de administraţia locală.

Proiectul câștigător al concursului de soluții pentru amenajarea Someșului, în Cluj-Napoca, de un milion și jumătate de lei, aparține firmei spaniole de arhitectură Practica, ce a înscris un proiect semnat de Jaime Daroca, José Mayoral și José Ramon Sierra. Proiectul propunea crearea unui spațiu mai generos pentru râu și generarea unei noi relații între comunitate și râul care îi aparține. Echipa de spanioli are şi parteneri locali: biroul Planwerk, cunocut pentru remodelarea zonei Eroilor – Piaţa Unirii.

 

 

„Suntem conştienţi de responsabilitatea pe care o avem şi de importanţa proiectului”, a precizat de la început arhitectul de la Practica, José Mayoral Moratilla. Acesta a menţionat că echipa care a lucrat la proiect a prevăzut o serie de intervenţii pe traseul apei:  sisteme de terasare, gradene, renaturalizarea zonei şi  amenajarea de culoare de mobilitate lentă – pietonal şi velo – pe un traseu continuu. Pentru o relaţie mai bună cu râul, se propun o serie de platforme de belvedere, amplasate în direcţia apei. „Unele avansează în albie şi permit o altfel de relaţie între pieton şi cursul râului”, a precizat arhitectul. „Proiectul iniţial, cel propus în concurs, a fost adaptat, în ultimele luni de când lucrăm la el – plecând de la o idee abstractă, el a fost modificat în funcţie de condiţionările din teren”, a completat reprezentantul Practica.

Una dintre situaţiile cel mai frecvent propuse în zona Grigorescu ţine de netezirea relaţiei dintre mal şi apă, prin terase succesive ce coboară mai lin spre apă, pentru o relaţie mai bună între locuitori şi râu. Prin intermediul sistemului de terase, câteva parcuri pot intra într-o relaţie mai firească cu apa – în Parcul Rozelor, în zona plajei, la „Butuci” sunt prevăzute astfel de amenajări. Alt element întâlnit des în proiect e sistemul de gradene, construit din materiale mai dure. Apar astfel de amenajări în zona străzii Muzicescu, care se şi pietonalizează sau în zona Camerei de Comerţ, unde azi există un fel de scuar. „Apar scuaruri cu caracter mai urban, de dimensiuni şi forme diferite, cu atmosferă de piaţetă urbană, în zona din capătul str Donath, din Grigorescu, zona S. Toduţă sau la Astoria”, a precizat arhitectul.

În unele cazuri, profilul străzilor va fi reconfigurat pentru introducerea pistelor de biciclete sau lărgirea trotuarelor,  mai ales pe malul nordic al râului. O altă măsură vizează consolidarea şi repararea traseelor deja existente. Sunt propuse 4 poduri pietonale în zona 1 (Grigorescu-Astoria): pe fostul amplasament al Podului Nemţilor, în zona dintre stadion şi Sala Sporturilor (care ar lega această zonă foarte importantă de Piaţa 14 Iulie), un al treilea pod face legătura între Parcul Rozelor şi zona folosită azi ca plajă, iar un al patrulea pod e propus în capătul str. Donath. Proiectul prevede 9 km de piste de bicicle şi 13 km de alei pietonale propuse noi. În zona „La Butuci” e propusă o sistematizare a malului stâng, care să permită o relaţie mai directă cu apa, şi extinderea zonei verzi existente. În zona platoului Sălii Sportului, echipa a prevăzut reducerea spaţiului pentru maşini – zone de parcări şi accese – în favoarea spaţiului public pietonal, parte din el cu caracter verde. Se doreşte extinderea zonei pietonale, cu păstrarea posibilităţii de a folosi spaţiul pentru evenimente. De asemenea, nu se elimină integral locurile de parcare. Pentru zone ca Astoria, str. Mamaia, platoul Sălii Sporturilor – unde dispar parcări- există locaţii alternative de parcare, spun arhitecţii. „Întregul proiect se bazează pe felul în care se va transforma mobilitatea în oraş. După experienţa altor oraşe, această tendinţă de reducere treptată şi limitare a circulaţiei auto în faţa celorlalte moduri de mobilitate e un proces în desfăşurare”, precizează reprezentanţii echipei de proiect. E prevăzută şi posibilitatea pentru activităţi pe apă: în zona Sălii Sporturilor ar apărea debarcadere.

Străzile Muzicescu şi S. Toduţă sunt propuse pentru pietonalizare. În zona str. Mamaia, prioritară devine continuitatea traseelor velo şi pietonale – suprafaţa ocupată azi de un rând de parcări e folsită pentru lărgirea trotuarului şi introducerea pistei de ciclişti. În zona Astoria (Camera de Comerţ) apare un sistem terasat, fiind vorba de „cel mai important spaţiu public al parcursului, dată fiind poziţia centrală şi importanţa în oraş a scuarului”. Apar gradene, trepte şi o piaţetă pietonală, în locul parcării.

Cea de-a doua zonă urmărită în proiect estea cea a Parcului Armătura. Şi aici teama este de a configura o relaţie mai bună cu apa, prin terasarea malurilor, sistem de gradene, spaţii publice, mici piaţete, esplanade pietonale. „Avem o colecţie de platforme, amplasate în albie sau vecinătatea albiei. Revine teama continuităţii reţelei pietonale şi velo, se introduc piste de biciclete. Un sistem combinat de alei pietonale şi velo face legătura între cele trei parcuri din zonă: Feroviarilor, Armătura, baza sportivă Clujana. Se propun două poduri noi”, a sintetizat arhitectul de la Practica.

Arhitecţii prezenţi la susţinerea PUZ-ului au făcut şi unele observaţii.

Arhitectul Radu Spânu, care lucrează la Planul Urbanisitc General al Floreştiului, a pledat, de pildă, pentru ca proiectul să fie deschis unei joncţiuni Floreşti – Apahida şi să prevadă şi legăturile din zona metropolitană (aspect la care, de altfel, se va lucra într-o fază ulterioară). Desfiinţarea de parcări în zona Sălii Sporturilor a trezit, de asemenea, îngrijorări, cu toate că arhitecţii care au propus proiectul au încercat să susţină ideea că viitorul traficului urban trebuie să meargă înspre alternative la traficul auto.

Reprezentanţii primăriei spun că în această lună se va organiza o dezbatere publică pe tema Someşului.

 

 

 

Un comentariu

  1. Sper sa si vedem proiectul facut nu doar povesti .

    Ma bucura in special : noile poduri plaja girgorescu – rozelor , cel din zona fostului pod ak nemtilor ( legaturi ce erau firesti ) precum si debarcaderele ( in zona salii horia demian inteleg)

    Din nou, sper sa si vedem implementat proiectul intr-un timp decent nu in cateva decenii.

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.