Muzeul etnografic din Cluj scoate de la naftalină în premieră amuletele rromilor nomazi din secolul XIX din Transilvania, colecționate în urmă cu o sută de ani, le prezintă pentru prima dată

Muzeul etnografic din Cluj scoate de la naftalină în premieră amuletele rromilor nomazi din secolul XIX din Transilvania, colecționate în urmă cu o sută de ani, le prezintă pentru prima dată.

Muzeul Etnografic al Transilvaniei deschide azi la ora 17 expoziția ”Altera mundi. Vrăji, farmece și credințe din Transilvania secolului al XIX-lea”. Expoziția oferă, în premieră absolută, o perspectivă de ansamblu asupra colecției de amulete magice, talismane și artefacte folosite în ritualuri de protecție, în principal în cadrul comunităților de romi nomazi, realizate de arheologul și etnograful maghiar transilvănean Téglás István (1853-1915), care a documentat obiceiurile și practicile magice din Transilvania sfârșitului secolului al XIX-lea.

”Obiectele expuse, printre care se numără amulete împotriva deochiului, ingrediente pentru licori magice, pietricele ”magice” folosite împotriva insomniei, săculețe cu ingrediente pentru leacuri, un talisman din frânghia unui spânzurat, semne conținând termenul ”abrakadabra” sau pietre sculptate cu semnificații spirituale, oferă o incursiune fascinantă în universul amuletelor, talismanelor și al riturilor apotropaice”, arată muzeul. Fiecare obiect este însoțit de notițele originale ale lui Téglás, consemnate minuțios pe suporturile de carton ale obiectelor prezentate, oferind o perspectivă autentică asupra utilizărilor acestora și a credințelor legate de acestea. ”Modul inovator de documentare al colecționarului adaugă un plus de valoare acestei colecții, transformând-o într-o resursă documentară cu o valoare istorică unică”, mai arată muzeul.
Un element central al expoziției este impresionanta colecție de reprezentări iconografice din bisericile de lemn transilvănene, care dezvăluie o perspectivă asupra imaginarului religios și cultural al secolelor XVIII-XIX. Picturile au fost cercetate minuțios de către profesorul Ioan Pop-Curșeu și conferențiarul Ștefana Pop-Curșeu de la Facultatea de Teatru și Film a ”Universității Babeș-Bolyai”, în cadrul unui proiect de antropologie vizuală derulat pe parcursul a aproape două decenii, și care, spun muzeografii, ”sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care comunitățile rurale se raportau la vrăjitorie, magie și păcat”.

Expoziția va fi deschisă la sediul central al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, de pe strada Memorandumului, până în 19 ianuarie.

Nici un comentariu

Actual de Cluj