Monografia sculptorului Romulus Ladea. Interviu cu autoarea Adriana Botez-Crainic
Cultură by Actual de Cluj - mai 09, 2018 0 1065
De curând, librăriile Cărtureşti din Cluj anunţă apariţia monografiei dedicate sculptorului Romulus Ladea (n.1901 – d.1970), carte semnată de criticul şi istoricul de artă Adriana Botez – Crainic. Arhitectul clujean Ionel Vitoc a stat de vorbă cu autoarea
Arh. I. Vitoc: Ce legătură vedeţi între sculptorul Romulus Ladea şi oraşul Cluj şi de ce aţi gândit prezentarea cărţii Ladea sub auspiciile anului jubiliar al Marii Uniri?
Autoarea: Prima informaţie importantă este aceea că sculptorul Romulus Ladea s-a născut odată cu secolul XX(n.1901 – d.1970). Este ardelean, din Banat şi aparţine primei generaţii de cetăţeni ai României unite. A trăit şi a debutat ca artist sculptor în oraşul Cluj, aparţine primei generaţii de profesori din învăţământul artistic superior înfiinţat în Transilvania după înfăptuirea Universităţii Ferdinand I, imediat după Marea Unire, a format primii absolvenţi sculptori profesionişti ai Academiei de Belle Arte din Cluj, a creat pentru Cluj reprezentativele monumente ale eroilor Transilvaniei, ale oamenilor de cultură şi ale luptătorilor pentru Unirea României. Sub auspiciile anului jubiliar al Marii Uniri, prezentarea monografiei Ladea aici, în oraşul Cluj, ilustrează omagiul adus omului de cultură – artist, profesor, maestru, creator de monumente a cărui importantă personalitate, prin aportul înscris în harta spirituală şi culturală a oraşului Cluj pe ecranul evenimentelor secolului XX, i se cuvine recunoaşterea. Salutul nostru în aceste zile îi adresează recunoştinţa şi sentimentul admiraţiei pentru amploarea operei şi profunda implicare de artist şi bun patriot. Îl avem astfel pe „Meşterul Ladea”- maestrul, profesorul, marele artist şi om de cultură prezent şi onorat de generaţiile de discipoli şi elevi care îi sunt datori în pregătirea şi înfăptuirea actelor de patrimoniu ale artei şi culturii actuale. Dacă veţi citi cartea şi veţi parcurge capitolul dedicat evenimentelor Marii Uniri, emoţiilor şi faptelor acelora de atunci îl veţi descoperi pe Ladea împreună cu marea lui generaţie de artişti, profesori şi oameni de cultură ai Clujului, Timişoarei şi Aradului, ai Banatului şi Transilvaniei, ai României unite la 1918.
Arh. I. Vitoc: Sunt remarcabile ca amploare volumul dumneavoastră editat de Monitorul Oficial din capitală şi cuprinsul neobişnuit de complex dedicat vieţii şi destinului creator al artistului Romulus (Romul) Ladea
Autoarea: Amploarea volumului de 400 de pagini, a celor zece capitole dedicate vieţii şi destinului creator al artistului, precum şi a următoarelor şapte capitole consacrate operei bogat ilustrate exemplifică importanţa personalităţii sculptorului Romulus Ladea în arta şi cultura României moderne, dimensiunea complexă a operei şi concepţiei sale estetice şi didactice în aria sculpturii româneşti şi europene.
Arh. I. Vitoc: Consideraţi opera sculptorului clujean un reper ?
Autoarea: Maestrul Ladea,” Meşterul”,cum i se spunea la Cluj şi Bucureşti, sculptorul-şef de şcoală, profesorul şi mentorul, omul şi artistul s-a născut odată cu si a trăit transformările secolului XX, colorate de istoria şi cultura Europei, trecerea României spre epoca modernă. Artistul a fost martorul căderii imperiilor şi a reconfigurării hărţii Europei, a trecut prin tragediile celor două războaie mondiale şi a transformărilor tumultuoase ale societăţii româneşti şi europene.
Opera sa, afirmată în perioada interbelică şi continuată trei decenii, păstrează ecoul evenimentelor şi transformării celor trei regimuri politice ale României spre epoca modernă. Reprezentant al primei generaţii de profesori din învăţământul artistic superior al Transilvaniei, Ladea a format primii absolvenţi universitari ai secţiei de sculptură din Cluj şi Timişoara conformă concepţiei şi disciplinei trasate de arta lui Rodin, Bourdelle , Brâncuşi în practica şi învăţământul francez al şcolii de sculptură modernă. Practic, Ladea a adus la şcoala din Cluj conceptele de învăţământ francez modern, primite de el însuşi de la Antoine Bourdelle la Académie de la Grande Chaumière.
Arh. I. Vitoc: Consideraţi doar personalitatea maestrului ca fiind exemplară în cadrul generaţiei sale sau vă referiţi la exemplaritatea generaţiei interbelice ?
Autoarea : Este o întrebare asupra căreia se cuvine să rămânem nu doar cu prilejul discuţiei noastre ci să conştientizăm valoarea a ceea ce a însemnat ca important în cultură atât Ladea cât si întreaga sa generaţie, ilustră prin calitatea şi numărul mare de personalităţi reprezentative la care ne raportăm când analizăm epoca, analizăm ceea ce facem noi înşine astăzi, cum ne manifestăm, realizăm şi lăsăm ca rezultate şi exemple urmaşilor. Aş vrea să subliniez deci, în acest sens, ideea aportului hotărâtor adus valorilor patrimoniale ale României de către importanţii oameni din generaţia interbelică. Romulus Ladea se află printre numele reprezentative ale artei noastre moderne şi recunoaşterea valorii contribuţiei la bogăţia patrimoniului culturii româneşti i se cuvine. Păstrat în conştiinţa memoriei colective, zăcământul operelor muzeale şi de spaţii şi pieţe publice se revendică datoria de a-l face cunoscut lumii, cultura plastică a maeştrilor din România se cuvine a fi prezentat lumii din afara noastră, în peisajul realizărilor întregii Europe.
Arh. I. Vitoc: Prin ce credeţi că rămâne fundamental în timp un artist şi, în cazul lui Ladea, prin ce rămâne particular idealul său de artă şi dacă realizarea sculpturilor lui îi poate asigura un loc în Muzeul muzeelor?
Autoarea : Cred că prin idealul naţional şi universal al artei lui, Ladea comunică despre frumos, armonie şi eleganţă a spiritului în oricare parte a spaţiului şi timpului deoarece însuşirile artei lui sunt în concordanţă cu armonia fiinţei umane de pretutindeni şi din totdeauna.
Arh. I. Vitoc: Sunteţi mulţumită de rezultatul la care aţi ajuns în finalitatea lucrării despre Ladea?
Autoarea : Monografia sculptorului Romulus Ladea, dedicată operei şi personalităţii remarcabile a artistului, dascălului şi omului de cultură, este rezultatul final la care am ajuns, rezultat mult mai amplu faţă de cel propus iniţial, datorită cercetării arhivelor Banatului şi Transilvaniei în a căror uriaşă cantitate de documente şi fascinaţie am rămas absorbită trei ani de viaţă, prelungită apoi cu decantarea, analiza şi sinteza înţelegerii evenimentelor de viaţă şi societate, formaţie şi manifestări creatoare ale artistului.
Am avut şansa de a-l cunoaşte pe Meşterul şi i-am urmărit opera realizată în ultimul deceniu de viaţă si creaţie. Despre Ladea am mai scris. A fost marele meu profesor de sculptură şi artă. A aşteptat să-i scriu monografia. Am scris despre personalitatea şi opera sa, despre expoziţii şi chiar un capitol mare rezervat în lucrarea mea „Arta Formei”. Monografia a fost însă altceva. Concluzia despre societatea şi artele din România şi Europa, despre evenimentele istoriei în zbuciumatul secol XX au impus un efort particular pentru rezultatul finit al cărţii. La despărţirea de carte păstrez un greu sentiment despre România secolului XX, despre război, dramă şi suferinţe, despre omul şi viaţa lui Romulus Ladea, familie, părinţi şi frate, soţie şi copil, despre artă, societate şi destin, ideal, şansă şi realizare.
Sper că o monografie despre personalitatea sculptorului Romulus Ladea, aşa cum mi-am propus, cu acest profil al relaţiei artist – om – societate – istorie, să aducă viaţa omului şi artistului aproape de sensibilitatea şi sufletul românilor, iar marele om, artist şi profesor Ladea să apară în gândurile cititorilor asemenea unui exemplu de mare artist care onorează cultura României.
Cartea despre viaţa omului şi artistului Romulus Ladea este monografia spirituală şi profesională a personalităţii complexe a fiinţei românului Romulus Ladea, sculptorul care a iubit cu patimă şi devotament România şi poporul român, neamul şi istoria naţiunii, s-a dedicat marilor teme în plan filosofic. Mitul, mitologia şi legenda, Eroicul, idealul de frumos, Iubirea, Familia, Meditaţia, Mentorii au primit forma bronzurilor prezente în muzee, spaţii şi pieţe publice.
Speranţa autoarei este ca paginile cărţii şi ilustraţia operei să îl aducă pe Ladea aproape de noi toţi prin idealul de frumos al sculpturilor lui şi prin fluxul de forţă vitală, să îl facă actual pe Ladea, cât mai multor cititori iubitori de artă, prin idealul lui de bun român care respectă şi cultivă valorile patrimoniului naţional şi universal, iubeşte omul şi frumosul, armonia, pacea şi viaţa.
