Închide

Micul Haos permis de PUG în zona Pieței Fraternității. Ce a dictat bunul simț al primarului Boc

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - iul. 10, 2020 2 1282

Un proiect propus în zona Pieței Fraternității din Cluj-Napoca pentru amenajarea unor locuințe în cascadă cu 6, respectiv 4 apartamente, a fost prilej pentru sprecialiștii din comisie să remarce o scăpare a PUG-ului care a dat liber la construcții într-o zonă care ar fi trebuit să rămână neconstruită. Proiectul a fost catalogat ca un „mic haos importat” din Bună Ziua, între strada Dorobanților și Piața Fraternității și a fost trimis în comisia mică pentru a se mici.

Proiectul a fost prezentat la ședința comisiei de urbanism din 7 iulie. Beneficiar este societatea Lav&M care a mai dezvoltat ansambluri imobiliare în oraș, la un moment dat forțând un proiect cu 15 etaje pe strada Taberei care nu s-a aprobat în forma propusă de Primărie. De el s-a ocupat Atelier Schmidt.

Proiectul a vizat o suprafață de 3172 de mp, formată din 4 loturi, pe două dintre ele, cu situație juridică clară însumând peste 1000 de mp intenționându-se să se construiască, în baza unui Plan Urbanistic Zonal, locuințe cu două niveluri de demisol, parter și etaj cu 6, respectiv 4 apartamente.

„Oportunitatea s-a primit pe toată parcela cu cele 4 loturi, însă se dorește construirea de locuințe doar pe două dintre loturi, cele care au situația juridică clară. În rest, nu se solicită nicio derogare”, a explicat proiectantul, arhitectul Mihai Schmidt.

Primarul Emil Boc nu a fost prezent de la începutul discuției. Până să vină Boc, arhitecții din comisia de urbanism au criticat modul de construire din zona Dorobanților și Piața Fraternității argumentând că, la fel cum s-a mai spus în cazul unui alt proiect propus pe Dorobanților, va transpune aici urbanismul haotic din Bună Ziua. „Parcelele pe care construiți par decupate din parcelele de pe Dorobanților. Nu cred că acest proiect poate fi discutat ca proiectul unui ansamblu. Riscăm să permitem un mic haos în această zonă. Nu cred că este potrivit să ai locuințe în cascadă lângă un bloc cu zece etaje. Îl rog pe domnul arhitect să facă o perspectivă de ansamblu, cu Piața Fraternității, clădirile construite și cele propuse”, a subliniat arhitectul Voicu Bozac din comisie.

Arhitectul a motivat că există această perspectivă, însă, din nou,  a fost criticat deoarece simularea nu prezintă zona de la nivelul pietonului, din Dorobanților și din zona Semenicului – Piața Fraternității, după cum a arătat arhitectul șef.

În toiul discuțiilor a venit și primarul, care s-a informat cu privire la proiect și, la fel, a apreciat că imobilele propuse de proiectant au mult prea multe apartamente și sunt înghesuite într-o zonă pe care cei care au proiectat cartierele Clujului au lăsat-o liberă din considerente de a asigura calitatea vieții pentru cei de la blocurile de pe Dorobanților. „Înghesuiți acolo ca să își dea oamenii mâna pe geam. Când au făcut specialiștii blocurile de pe Dorobanților au gândit zona în pantă ca una verde. Acum tot băgăm aici betoane. Nu mi se pare o atitudine corectă. De ce nu faceți case?”, s-a pronunțat primarul.

Arhitectul Vlad Negru a semnalat că între artera Aurel Suciu și până la Consiliul Județean era necesar să rămână o limbă de teren verde. „Mă întreb cum a fost propus aces UTR în Planul Urbanstic General între două terase ale Someșului. Cred că trebuie găsită o formulă întrucât mi se pare o bizarerie a PUG-ului”, a apreciat Negru.

„Instinctul de bun- simț îmi spune și mie că cei care au construit Clujul nu au fost nebuni când au lăsat verde”, a spus și primarul Boc.

„Am schimbat multe lucruri in PUG de când s-a elaborat. Este posibil ca în acest caz să fie o scăpare la nivel de parcelă. Problema este că aceste terenuri sunt în proprietate privată, dar beneficiarii pot face de la locuințe individuale până la locuințe colective mici. Daca toți suntem de acord putem să nu acceptăm proiectul sau putem să le dăm minimum din PUG”, a spus arhitecta Ligia Subțirică din comisie.

Arhitectul șef a apreciat că locuințele ar trebui să aibă caracter de vile și nu de bloculețe cu apartamente.

Până la urmă, primarul Emil Boc a trimis proiectul în comisia operativă pentru a se ajunge la o variantă decentă și acceptabilă.

„Merg pe mână voastră că aveți știința să analizați ce este mai bine”, a decretat primarul. El a cerut ca toți din comisie să fie informați cu privire la varianta propusă în cazul acestui proiect.

 

2 comentarii

  1. Acest „grandios” proiect vizeaza exproprierea unor terenuri din curtile noastre – si asa mici. Prin acest proiect se doreste exproprierea a cate 2 metri din frontul fiecareia din proprietatile noastre private pentru largirea drumului! Evident, nu putem fi de acord, sa ni se ia din proprietatile noastre, pentru a crea alte proprietati, e dreptul nostru garantat prin lege. Intelegem, ca traficul este intens, dar acest fapt s-ar putea rezolva cu declararea strazii ca sens unic.
    Acest fel de expropriere s-a mai incercat si nu a avut succes, in instanta: Decizia Curtii de Apel Cluj nr. 1492/2019 din dosar nr. 4141/117/2018 prin care a fost anulat articolul 25 din RLU referitor la servituti publicata in Monitorul Oficial al judetului Cluj

  2. Acest „grandios” proiect vizeaza exproprierea unor terenuri din curtile noastre – si asa mici! Prin acest proiect se doreste exproprierea a cate 2 metri din frontul fiecareia din proprietatile noastre private pentru largirea drumului! Evident, nu putem fi de acord, sa ni se ia din proprietatile noastre, pentru a crea alte proprietati, e dreptul nostru garantat prin lege. Intelegem, ca traficul este intens, dar acest fapt s-ar putea rezolva cu declararea strazii ca sens unic. S-a mai incercat acest fel de expropriere, fara reusita:

    Decizia Curtii de Apel Cluj nr. 1492/2019 din dosar nr. 4141/117/2018 prin care a fost anulat articolul 25 din RLU referitor la servituti publicata in Monitorul Oficial al judetului Cluj

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.