Închide

Prin proiectul metroului va fi interzisă circulația auto pe axa est-vest cel puțin 9 luni, pentru realizarea stațiilor. Specialiștii din comisia de urbanism au cerut un plan pentru ca traficul din oraș să nu fie paralizat pe perioada execuției obiectivului

ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - ian. 21, 2022 0 2271

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) care fixează traseul de peste 21 de kilometri al metroului din Florești până în zona IRA/Soporului în Cluj-Napoca a ajuns pe masa comisiei de urbanism a Consiliului Județean. Luați la bani mărunți de specialiști, proiectanții n-au putut prezenta un studiu de trafic pentru devierea circulației private din municipiul Cluj-Napoca, pe perioada realizării proiectului, mai ales că toate intrările în stațiile subterane de pe traseul metroului vor fi executate cu săpătură deschisă care ar urma să dureze minim 9 luni de zile, după estimările șefului de proiect.

Pe axa est-vest se va permite doar circulația autobuzelor, se vor cumpăra 33 de autobuze care vor înlocui troleibuzele existente iar circulația auto privată va fi interzisă. În schimb, Ionel Oprea a arătat că au fost discuții preliminare cu Primăria și Compania de Transport Public Cluj pentru ca circulația transportului public să nu fie întreruptă pe perioada execuției metroului, traduse în avize sau rapoarte tehnice, nu într-un studiu de trafic, document care nu a fost cuprins ca finanțare în documentație. Specialiștii din comisie au cerut un plan coerent bazat pe un studiu de trafic și pentru circulația auto privată, fie prin măsuri de sensuri unice, deschiderea unor sensuri duble de circulație pe strada Dorobanților, în așa fel încât orașul să nu fie paralizat.

O altă obiecție formutată de arhitecții din comisia de urbanism a vizat modificarea regulementului în așa fel încât să se permită extidenderea sau mansardarea clădirilor existente aflate la limita zonei minime de protecție configurate pe taseu – 8 sau 10 metri în zona acceselor sau a gurilor de ventilație.

Președintele Consiliul Județean Alin Tișe, cel care conduce comisia de urbanism, a ținut totuși să elibereze un aviz de principiu pentru proiecte, chiar dacă proiectanții nu au încă Hotărârea de Guvern (HG) pentru exproprierile necesare proiectului, așa cum spune legea, tocmai pentru a nu pune piedici proiectului. De asemenea, el a cerut proiectanților ca până la redactarea avizului final, odată cu respectiva HG, să completeze proiectul cu toate recomandările venite de la specialiștii din comisie.

Echipa de proiect al metroului din Cluj au prezentat PUZ-ul metroului la ședința comisiei de urbanism a Consiliul Județean din 21 ianuarie. Urbanista Cristina Cioacă a explicat că pentru traseul de peste 21 de kilometri cu 19 stații propus între Florești și Cluj-Napoca, prin documentație, acesta se reglementează pe tren și se impune o zonă minimă de protecție dar și o zonă minimă de siguranță. Aceasta a prezentat modele de accese propuse în centrul istoric al Clujului dar și în cartiere sau în Florești, legăturile pietonale propuse pentru traversarea între stații, separate de zona de taxare, secțiuni pentru stații, simulări privind felul în care acestea vor arăta. Urbanista a semnalat că în zona minimă de protecție de pe traseul celor 21 de kilometri au fost pluate reglementările din Planurile Urbanistice din Florești și Cluj-Napoca iar avizarea construcțiilor se va face doar cu avizul administratorului metroului (Primăria Cluj-Napoca). În zona minimă de protecție configurată pe taseu se impun limitări ale construitii la 8 sau 10 metri în zona acceselor sau a gurilor de ventilație. Dar se permit extidenderi sau reparații ale clădirilor deja existente, după cum au explicat proiectanții. PUZ-ul rezervă și terenurile necesară oraganizării de șantier, a acceslor și a platformelor necesare pentru execuția proiectului.

(exemplu de reglementare a unei stații de metrou pentru a ilustra reglementările PUZ-ului)

Specialiștii din Comisie au remarcat că e nevoie de configurarea mai atentă a traseului și a zonelor de protecție, mai ales în zona istorică din municipiul Cluj-Napoca. Arhitectul Vlad Negru a spus că planul prevede, spre exemplu, că traseul se suprapune peste Consulatul Maghiar din Cluj, aflat în Piața Unirii. „Ce faceți cu el, îl expropriați? În Piața Unirii apare o zonă cu interdicție de construire pe frontul deja existent, prevăzută în partea scrisă a regulamentului. Trebuie să fiți atenți la aceste aspecte care s-au cerut a fi corectate și la discuțiile de la Comisia de Monumente, dar nu s-a luat act de recomandări. În caz contrar, se va ajunge că toată lumea să fie nemulțumită în Cluj-Napoca că nu va mai putea interveni nici să-și refațadizeze clădirile existente pe traseu”, a semnalat arhitectul.

Mai mult, Negru a cerut să fie prezentate scenariile de trafic și planul anual de investiții pentru implementare, așa cum spune legislația, mai ales că toate stațiile de pe tarseu urmează să fie realizate cu săpătură deschisă și cu interzicerea circulației auto pe axa est-vest. „M-am uitat la ce s-a întâmplat în București unde o astfel de stație a stat în săpătură deschisă 7 ani de zile, atât a durat realizarea. Cât se va săpa în Cluj-Napoca la aceste stații, ce scenarii de trafic există, dacă circulația auto va fi interzisă pe axa est-vest. Altfel, dacă nu există aceste măsuri, ajungem să blocăm orașul. Fie e nevoie de sensuri unice, de deschiderea cu dublu sens al Căii Dorobanților pe perioada șantierul, sunt chestiuni care ar fi trebuit deja studiate și cunoscute”, a mai spus arhitectul.

În discuție a intervenit șeful de proiect al metroului, Ionel Oprea (ironizat de președintele Tișe că nu s-a prezentat oficial) care a explicat că în București săpătura la care a făcut referire Negru a durat circa un an și jumătate, dar că în Cluj-Napoca sunt necesare circa 9 luni cu săpături deschise pentru realizarea plafonului tuturor stațiilor. El a mai spus că datele de trafic sau planul de investiții de implementare vor exista la faza de execuție, despre studiul de trafic arătând că nu a fost bugetat în această primă etapă a studiului de fezabilitate. În schimb, el a spus că a existat un studiu preliminar adică avize și rapoarte tehnice agreate cu Primăria și Compania Locală de Transport în Comun pentru ca circulația transportului în comun să nu fie întreruptă pe perioada execuției metroului. Oprea a arătat că, dincolo de construcția propriu zisă e nevoie de extinderea cu 10 kilometri a rețelei electrice (din acest motiv ciculația troleibuzelor va fi întreruptă dar ele vor fi înlocuite cu 33 de autobuze prevăzute a fi cumpărate prin proiectul metroului), a stațiilor de tracțiune etc.

Arhitectul Radu Spânu din comisia a cerut corelarea proiectului cu Centrul Cultural cu sală de spectacolo din Florești, obiectiv despre care a spus că va fi finanțat cu fonduri guvernamentale și care în prezent se află în stadiul de licitație pentru proiectare și execuție.

În plus, Spânu a cerut chiar schimbarea denumirilor unor stații din Florești sau din Cluj-Napoca. Despre stații, Oprea a spus că într-o primă fază s-a mers pe nume de străzi sau piețe, dar ulterior consultanții de la Jaspers au recomandat nume mai comerciale, astfel că s-a ajuns la denumirile folosite în proiect. „Și nouă, spre exemplu, ni s-a părut normal ca stația din zona IRA unde se crează legătura cu trenul metropolitan să rămână IRA, pentru că așa e cunoscută de locuitori, dar cineva a propus Stația Viitorului. Nu știu de ce sau dacă are vreo legătură cu locuitorii de acolo. Primăria a decis însă că denumirea și coloritul stațiilor se va stabili într-o fază ulterioară printr-o dezbatere publică”, a spus Oprea. „Mie imi place, spre exemplu, denumirea Țara Moților, nu este cazul să le schimbăm denumirile de pe acuma”, a apreciat și Tișe.

Arhitectul Alexandru Ionaș Sălăgean a arătat că, spre exemplu, accesele metroului blochează accesul auto în clădirea monument a Regionalei CFR, dar și că în Piața Avram Iancu stațiile ar fi trebuie reconfigurate de o altă manieră.

Oprea a răspuns că în această fază nimic nu mai poate fi modificat dar că se vor face mici corecții de soluții, de accese în faza de execuție, bugetul prevăzut în proiect fiind de 150 de milioane de euro pentru astfel de modificări sau adaptări ale soluțiilor tehnice, prevăzute sau necesare. Mai mult, a spus că și pentru faza de descărcare arheologică s-a prevăzut un buget de peste 3 milioane de euro și s-au avut și aici în vedere modificări de soluție tehnică ca urmare a unor descoperiri arheologice de importanță națională.

Președintele CJ Cluj s-a interesat în ce fază se afla proiectul din punct de vedere a avizelor, tocmai ca proiectul să nu fie amânat pe o ședință viitoare. Oprea a arătat că documentația de proiectare și execuție pentru licitație este depusă deja la ANAF, că s-au obținut toate avizele și că mai lipsește avizul pentru PUZ și Hotărârea de Guvern cu exproprierile necesare proiectului. „600.000 de mp urmează să fie în proprietate publică iar 300.000 de mp vor rămâne în proprietate privară, potrivit PUZ-ului”, a mai explicat Oprea.

„Azi nu putem emite un aviz deoarece acesta e condiționat de decizia de expropriere aprobată prin HG. Ar fi nul, potrivit legii și hotărâre pentru PUZ, atacabilă”, a spus Salanță.

În schimb, Tișe a ținut să arate că este în favoarea scurtării timpilor de avizare și a propus comisiei să acorde un aviz de principiu pentru PUZ-ul metroului, urmând ca avizul final să se redacteze imediat ce se emite HG-ul pentru exproprieri.

„O să îl pregătim să nu stea nicio oră, după ce aveți HG-ul. Condiția este ca să remediați în regulament chestiunile cerute azi în comisie. Știu că nu vă așteptați la un aviz așa de repede, dar uitați că se poate. Doamna care a făcut prezentarea, m-a convins. Sper că veți remedia cele semnalate în comisie”, a mai subliniat Tișe.

Comisia a votat în unanimitate pentru un aviz,de principiu favorabil.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.