Mesaj de la Zilele Arhitecturii: „Arhitectura responsabilă e una neinvazivă, una care susține nevoile actualei generații, fără a periclita viitorul copiilor noștri”

E caniculă. E „cea mai caldă zi din ultimii ani”. Ați auzit desigur avertismente și cifre despre fenomen și le-ați și testat pe piele proprie. Sunt consecințele vizibile ale acțiunilor noastre. „Vedeți ce se întâmplă afară, vedeți știrile cu „e cea mai caldă zi din ultimii 130 de ani”. Da, e tot mai cald. Ne dezvoltăm, avem nevoie de tot mai multă energie. Zone care acum sunt în creștere vor să împrumute stilul extravagant de viață al Occidentului. Combustibilul fosil e pe terminate, iar lupta pentru el se intensifică”, trasează arhitectul Dragoș Arnăutu o radiografie nu prea optimistă a actualității, în timp ce stăm adăpostiți la Cinema Arta de gradele zilei caniculare. E una dintre conferințele din cadrul Zilelor Arhitecturii, organizate de Asociația Studenților Arhitecți, în perioada 20-26 iunie.

„Trebuie să ne asumăm responsabilitatea în ceea ce privește amprenta de carbon și impactul acțiunilor noastre asupra poluării mediului. Arhitectura responsabilă e una neinvazivă, una care susține nevoile actualei generații, fără a preciclita viitorul copiilor noștri”, sintetizează Dragoș Arnăutu, care lucrează la Institutul Casei Pasive din Germania. Una dintre soluții: căutăm tot mai mult să apelăm la energii regenerabile (de la soare, apă, vânt, sol). Aproape jumătate din consumul de energie al Europei merge înspre întreținerea clădirilor – pentru iluminare, încălzire, răcire – aproximativ 40%. Adică mai mult decât pentru orice alte activități, printre care transporturi sau agricultură, atrage atenția Arnăutu. „O mare parte din această energie e necesară pentru răcire. Gândiți-vă: e nevoie de 3 ori mai multă energie pentru a scădea temperatura cu 1 grad decât pentru a o crește. Așa că trebuie apelăm la soluții mai inteligente pentru a ne răci clădirile. Arhitectura responsabilă e una pasivă, care respectă principiile casei pasive și câteva reguli, inclusiv să folosești materiale locale, în procesul de construcție. Casele pasive sunt ușor de construit, principiile folosite sunt la fel de vechi ca legile fizicii, nu e nimic nou aici. Principiile există și sunt vechi, avem însă materiale noi și know-how”, subliniază Arnăutu. Orice tip de clădire poate fi una „pasivă” – de locuințe, de birouri, instituție publică sau de cultură.Care sunt beneficiile? Cei care locuiesc sau muncesc în astfel de imobile beneficiază de aer proaspăt pe toată durata zilei, de lumină naturală și de confort termic. Plus: scad facturile la energie și, desigur – impactul negativ asupra mediului.

Sursa foto: Zilele Arhitecturii

Ce e casa Pasivă – explicații de la Asociația Casa Pasivă

Standardul de casă pasivă reprezintă clădiri cu o eficientă energetică sporită, care asigură un mediu plăcut si un confort ridicat. În același timp este un standard de eficientă energetică care asigură o sustenabilitate adevărata indiferent de materialele de construcție folosite sau de condițiile climatice ale amplasamentului..

Standardul de case pasive are cinci condiții de bază care trebuie îndeplinite: o termoizolație eficientă, eliminarea punților termice, etanșeitatea la aer a clădirii, ventilația cu recuperarea căldurii și orientarea și umbrirea suprafețelor vitrate.

Sursa foto: Asociatia Casa Pasiva

„Poate cea mai important[ diferență față de alte standarde internaționale constă în faptul că nu putem vorbi de o clădire pasivă până când criteriile exprimate în valori fizice calculabile nu sunt îndeplinite”, subliniază cei de la ACP. Mai precis:

• Consumul mediu anual de energie pentru încălzire nu depășește 15 kWh/mp
• Sarcina termică anuală nu depășește 10W/mp
• Consumul mediu anual de energie primara nu depășește 120 kWh/mp
• Valoarea punților termice nu poate depăși Ψ=0.01 W/m (practice lipsit de punți termice)
• Schimbul de aer la o presiune de 50 Pa nu depășește e rata de 0.6/h (etanșeitatea clădirii)
• Valoarea coeficientului de transfer termic (U) nu depășește 0,15 W/(mpK)
• Valoarea coeficientului de transfer termic (U) al ușilor si ferestrelor nu depășește 0,8 W/(mpK)
• Eficienta sistemului de ventilare cu recuperarea căldurii este mai mare de 75%
• Frecventa supraîncălzirilor (temperaturi de peste 25°C) nu depășește 10% din perioada de vara

Sursa: Asociația Casa Pasivă

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.