„Medicul de suflete” portughez António Lobo Antunes devine Doctor Honoris Causa al UBB
ActualitateTop News by Luminiţa Silea - oct. 06, 2014 0 514
<<Rivalul>> lui José Saramago. Dacă conaționalul său portughez a primit Nobelul pentru Literatură, António Lobo Antunes are două nominalizări . Este prieten al poetului de origine română Dinu Flămând care s-a ocupat de traducerea în română a volumului Inima Inimii, scos de editura Humanitas, care va fi lansat în 7 octombrie la deschiderea oficială din Piața Unirii a Festivalului de Carte Transilvania. Universitatea Babeș-Bolyai, în cadrul unei ceremonii de luni dimeață, i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa „medicului de suflete” António Lobo Antunes, unul dintre cei mai valoroși scriitori portughezi contemporani.
Atmosferă festivă la UBB. Personalități ale cetății au venit la ceremonia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa scriitorului postughez. În sală se vorbește despre Portugalia, despre portughezi care sunt mai înțepați decât catalanii, despre similitudini între parcursul european al Portugaliei și cel al României, despre cea mai propice prerioadă să vizitezi Lisabona – aprilie, când totul înflorește – despre zborurile care, rezervate din timp, sunt foarte accesibile. Vicepreședintele Uniunii Scriitorilor, fostul ministru de fnanțe Varujan Vosganian, citește din Poesis. Cineva vorbșete la telefon și își sfătuiește copilul să facă activități care să îi asigure formarea sa, nu să se joace pe calculator.
Se cântă Gaudeamus Igitur și Deșteaptă-te Române, în timp ce conducătorii Univestității, însoți de Antonio Lobo Atunes intră în sală.
Rectorul UBB Ioan Aurel Pop a ținut să menționeze în cadrul festivității de acordare a titlului că Marea Literatură ajunge din la Cluj pentru a fi premiată, după ce, anul trecut, Mario Vargas Llosa a devenit, de asemnea, Doctor Honoris Causa al universității clujene. El l-a numit pe scriitorul portughez „medic de suflete”, cel care “vrea să pună lumea pe coperta unei cărți”, dar niciodată nu este mulțumit, cel care ne-a îndemnat „să nu pierdem venirea inorogului alb care se arată doar o singură dată în viață” pentru că doar așa „vom fi fericiți”.
„Ne cereți să nu pierdem cuvintele, dialogul și să nu complicăm prea mult viața. Ne spuneți povestea lumii de ani de zile și noi nu ne săturăm să o citim și retrăim. Ne-ați adus cuvântul care zidește și de aceea vă celebrăm în acest loc privilegiat de la marginea latinității răsăritene”, s-a adresat scriitorului portughez rectorul Ioan Aurel Pop.
Laudatio a fost făcut de profesorul univesitar Ruxandra Cesăreanu, de la Facultatea de Litere care pornit de la o retrospectivă a scrierilor autorului portughez, a premiilor și s-a oprit asupra a două din cele șase volume ale autorului traduse în limba română – „Întoarcerea caravelelor” și „Manualul inchizitorilor”. Cesăreanu a mai făcut referire și la diferențele și apropierile între Atunes și Jose Saramago, un alt scriitor portughez.
António Lobo Antunes a salutat gestul UBB și acordarea titlului. El mai deține o distincție similară de la Univestitatea din Constanța, cunoaște și a mai fost în România, despre care spune că se aseamnă cu Portugalia. Discursul l-a ținut în limba franceză și a început prin a menționa că relația cu România o datorează prietenului său, scriitorul francez Dinu Flâmând, de origne română, pe care l-a cunoscut în anii 80. Atunci România era dureroasă, acum e nobilă și delicată. Despre titlul acordat de UBB, Atunes a spus că e „un gest de generozitate pentru artă”. Despre Marea Neagră spune că, foarte bine, poate fi cea din tablourile lui Van Gogh. Despre el spune că e un fel de Julio Iglesias al literaturii portugheze.
Cine este și ce a scris Atunes
S-a născut în 1942 la Benfica, acum un cartier al Lisabonei. Este de formaţie medic psihiatru, urmând tradiţia familiei, dar în 1985 şi-a abandonat cariera medicală în favoarea scrisului. În timpul războiului colonial a fost înrolat între 1971 şi 1973 în Angola ca medic militar, experienţă traumatizantă care a devenit o temă predilectă a prozei sale.
Debutează în 1979 cu romanul Memória de Elefante. Urmează o serie de romane care îl consacră, printre care: Os Cus de Judas (1979), Conhecimento do Inferno(1980), Explicaçăo dos Pássaros (1981), Fado Alexandrino(1983), Întoarcerea caravelelor (As Naus, 1988; Humanitas, 2003).
În 1992 publică Ordinea naturală a lucrurilor (A Ordem Natural das Coisas; Humanitas Fiction, 2008), roman pentru care e comparat cu Gogol şi Canetti. Alte romane: A Morte de Carlos Gardel, (1994), Manualul inchizitorilor (O Manual dos Inquisidores, 1996; Humanitas, 2005), O Esplendor de Portugal (1997),Cuvânt către crocodili (Exortaçăo aos Crocodilos, 1999; Humanitas, 2004), Năo Entres Tăo Depressa Nessa Noite Escura (2000), Que Farei Quando Tudo Arde? (2001),Bună seara lucrurilor de pe aici (Boa Tarde às Coisas Aqui em Baixo, 2003; Humanitas, 2006), O Meu Nome é Legiăo (2007), Arhipelagul insomniei(O Arquipélago da Insónia, 2008; Humanitas Fiction, 2011).
Opera lui Lobo Antunes a fost recompensată cu prestigioase premii şi distincţii literare internaționale, printre care Premiul France Culture (1996 şi 1997), Premiul Uniunii Latine şi Premiul Ovidius (2003), Premiul Ierusalim (2005), Premiul Camões (2007).
