Marș de la Cluj la Auschwitz la 75 de ani de la Holocaust: „câte 3000 de evrei înghesuiţi în vagoane de vite, fără mâncare, fără apă şi aproape fără aer”
Actualitate by Actual de Cluj - iun. 21, 2019 0 345
Un marș al memoriei, de la Cluj la Auschwitz, a fost evocat la Tel Aviv la 75 de ani de la deportarea la Auschwitz a evreilor din nordul Transilvaniei de către Ungaria horhtystă.
Conferința a avut loc în urmă cu două zile la Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, un simpozion dedicat Marşului Memoriei de la Cluj la Auschwitz. Moderatoarea evenimentului a fost scriitoarea Cleopatra Lorinţiu, director adjunct al ICR Tel Aviv care a arătat că „Marşul Memoriei, de la Cluj la Auschwitz” este un eveniment de conştientizare a publicului larg privind istoria Holocaustului. Marşul, realizat în perioada 16-20 mai de către Asociaţia Sionistă din România (ASR) în parteneriat cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Fundaţia Caritatea, a fost dedicat comemorării a 75 de ani de la deportarea si exterminarea evreilor din Nordul Transilvaniei. Marco Maximilian Katz, vicepreşedinte al Asociaţiei Sioniste din România a prezentat proiecţii video şi fotografii de la ediţia din acest an a Marşului Memoriei de la Cluj la Auschwitz. Imaginile au arătat cum la Auschwitz şi la Birkenau a fost evocată memoria celor dispăruţi, cu ritualul tradiţional de comemorare şi rugăciunile cuvenite. Imaginile înregistrate au redat momentul dezvelirii pietrei funerare în memoria celor 135.000 de victime, inclusiv a celor peste 25.000 de copii din Ardealul de Nord ucişi la Auschwitz. Irina Airinei Vasile, preşedintele Asociaţiei interetnice Anima Fori a făcut un scurt istoric al deportărilor din Ardealul de nord de acum 75 de ani. „Nu a existat ţară care să răspundă mai aprig comandamentului Soluţiei Finale ca Ungaria horthystă. Politica generală cu caracter rasial promovată de Ungaria şi extinsă pe teritoriul din nord-vestul Transilvaniei a depăşit caracterul antisemit, întrucât a afectat masiv toate minorităţile nemaghiare. Să nu uităm groaznicele masacre începute încă din anii ’40 împotriva românilor şi evreilor. Politica faţă de evreii care au fost preluaţi de la statul român, în urma Dictatului de la Viena, a constat în cele mai teribile măsuri de lichidare a problemei evreieşti, fără comparaţie în toată zona controlată de nemţi. Au fost aproape o sută de legi, decrete-legi şi ordonanţe guvernamentale adoptate împotriva evreilor în perioada anilor 1939-1944 de către guvernul ungar condus de Sztojay Dome prin care s-a legalizat această monstruoasă crimă, săvârşită în proporţii de masă, pentru lichidarea acestei etnii”.
Președintele Asociației Sioniste, profesorul Tiberiu Roth, și-a pierdut în Holocaustul din Ardeal 18 membri ai propriei familii. Acesta arată: „Ungaria horthystă i-a tratat pe cei peste 160 de mii de evrei locuitori în 11 judeţe din Ardealul de Nord ca proscrişi, în spiritul legilor antisemite. Ungaria a fost prima din ţările „satelite” Germaniei care a adoptat, în mai 1938, legile rasiale după modelul celor de la Nurnberg şi în cazul evreilor ardeleni le-a aplicat cu predilecţie. Ei au fost primii deportaţi în lagărul de exterminare din Auschwitz, după acordul dintre Hitler şi Horthy şi ocuparea Ungariei la 19 martie 1944 de către trupele germane. Strângerea evreilor ardeleni în ghetouri improvizate, torturarea lor brutală pentru a-i stoarce de presupuse averi, nu a durat decât o săptămână. Apoi au fost încărcaţi în 45 de trenuri, cu câte 3000 de evrei înghesuiţi în vagoane de vite, fără mâncare, fără apă şi aproape fără aer. Primul tren a plecat spre Auschwitz de la Sighetul Marmaţiei în 16 mai 1944. Ultimul tren a plecat de la Oradea în 27 iunie 1944. Am simţit că e de datoria noastră să realizăm Marșul Memoriei. Acest pelerinaj simbolic la Auschwitz al comunităţilor din Transilvania îl facem, după 75 de ani de la uciderea nevinovaţilor noştri bunici, părinţi, fraţi, rude sau doar concetăţeni, copii, adulţi şi bătrâni, femei şi bărbaţi, la locul unde moartea i-a răpit în chinuri năprasnice. Am avut şi avem convingerea că este de datoria noastră, a evreilor din România şi cu deosebire a celor din Transilvania de Nord să punem câte o piatră şi să aprindem câte o lumânare pe locul unde au pierit 135 de mii de martiri ai poporului evreu, cu prilejul împlinirii unei triste aniversări, 75 de ani de la deportarea lor. Este de datoria noastră să păstrăm pentru memoria viitorului, amintirea soartei lor cumplite”.
