Aderarea României la Uniunea Europeană în urmă cu 18 ani a marcat un punct de cotitură pentru economia țării: a facilitat integrarea pe piețele europene și pe piața muncii, atragerea de investiții străine și, în general, creșterea nivelului de trai,. A deschis granițele pentru studii și turism. Din 2007 până acum, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene post-aderare, iar salariile din România au înregistrat o evoluție spectaculoasă. Inegalitățile însă persistă, iar țara noastră nu a valorificat pe deplin oportunitățile aduse de fondurile europene. O sinteză a cifrelor din economia României, care arată, cu date actualizate, cum a beneficiat țara noastră de la integrarea în “familia europeană” este făcută de economedia.ro, de „Ziua Europei”, 9 mai.
În 2024, produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor exprimat în standarde ale puterii de cumpărare se situa între 66% din media UE în Bulgaria și la 241% în Luxemburg, arată estimările preliminare publicate în martie de Eurostat, biroul statistic al UE. România a ajuns la 79% din media UE, la același nivel cu Polonia și Estonia și peste încă șase alte țări: Croația, Ungaria, Slovacia, Letonia, Grecia și Bulgaria.
În anul aderării PIB-ul pe cap de locuitor al României reprezenta doar 41% din valoarea medie a UE.
Țara noastră a crescut constant pe “scara bunăstării” în UE, de la o medie de numai 56% în 2015 până la 79% în 2024.
Veniturile populației: Salariile s-au triplat
De la momentul aderării României la Uniunea Europeană, și mai ales în ultimii 7-8 ani, salariile din România au înregistrat o evoluție spectaculoasă, arată o analiză de specialitate: în termeni nominali, salariul mediu net lunar a crescut de peste trei ori, de la 312 euro, în 2007, la 1045 de euro, în 2024. Chiar și luând în considerare inflația, care erodează puterea de cumpărare, creșterea rămâne una semnificativă, cu o majorare de peste 122% a salariului mediu net, România depășind astfel mai multe țări din această zonă a Europei, arată analiștii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca. Această creștere nu este resimțită însă de toți românii din cauza inegalităților economice. Pe de altă parte, economiștii menționează că acestea s-au redus în anii recenți. În 2015, România era încă țara cu cele mai mari inegalități ale veniturilor din întreaga UE.
Investițiile străine
Un alt indicator relevant în economie măsoară evoluția soldului investițiilor străine directe (ISD). Evoluția crescătoare a acestui indicator arată că, după aderare, România a devenit și a continuat să fie o destinație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini.
Investițiile străine aproape s-au triplat: de la 42 de miliarde de euro (2007) la aproximativ 118,23 miliarde de euro la finalul anului 2023, conform celui mari recent raport al BNR, din septembrie 2024.
Banii europeni
România e stat beneficiar net de bani europeni: pentru fiecare euro pe care l-am trimis către bugetul Uniunii, am primit înapoi trei.
Din 2007 până acum, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene post-aderare, conform datelor prezentate de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene în martie 2025.
În actualul exercițiu financiar, România are la dispoziție aproape 45 de miliarde de euro (grant + cofinanțări) pentru investiții esențiale în infrastructură, economie și servicii publice.
sursa foto: Captura UBB/FSEGA
