Mai rămâne ”țeparul” Onuc în arest o lună? Decizia se ia azi la Judecătorie

”Țeparul” Traian Onuc, care ar fi înșelat zeci de persoane cărora le-a promis apartamente în blocuri fantomă fără să fi avut vreodată intenția de a le livra, în arest preventiv de la începutul anului, ar putea rămâne în arest preventiv încă o lună. Decizia se ia azi.

Cererea de prelungire a arestului preventiv în cazul ”țeparului” Traian Onuc și a acolitului său Pavel Jașcău se judecă azi la Judecătoria Cluj-Napoca. La ora publicării acestei știri cauza încă nu era judecată. Procurorii cer prelungirea arestării preventive a celor doi, aflați după gratii încă de la începutul anului, într-un dosar cu zeci de păgubiți care îi acuză pe cei doi de înșelăciune după ce le-a promis apartamente în blocuri neterminate pe strada Miko Imre pe care nu ar fi avut niciodată intenția de a le livra, în schimb cei doi au luat avansuri de mii sau zeci de mii de euro de la fiecare țepuit. Dosarul de înșelăciune, cu zeci de păgubiți constituiți părți civile, încă nu și-a început parcursul în instanță, exceptând faptul că a fost stabilit primul termen, 28 aprilie ( Aici detalii ).

Revenim cu decizia instanței

UPDATE Ce a decis instanța:

”Țeparul” Traian Onuc mai rămâne o tură în arest preventiv, acolitul său scapă cu control judiciar

Să adăugăm, Onuc e judecat și într-un alt dosar, deschis încă din urmă cu aproape șase ani, în 2017, tot pentru înșelăciune și tot cu zeci de păgubiți. Până acum numărul înfățișărilor în acest proces a ajuns la 34 doar din februarie 2020 până în prezent.

Istoricul situației blocurilor de pe strada Miko Imre, ajunse celebre pentru numărul de ilegalități întreprinse, așa cum e prezentată în motivarea arestării preventive a celor doi:

În anul 2018, în cauza nr. …./P/2018 s-a început urmărirea penală pentru infracțiunea de continuare a efectuărilor de construcție după dispunerea încetării acestora, prev. de art. 24 lit. b) din Legea nr. 50/1991, iar în data de 15.07.2019 s-a dispus oprirea temporară a executării lucrărilor de către procuror.
Prin aceeași ordonanță s-a specificat că se fac cercetări și cu privire la efectuarea unor lucrări la o nouă construcție între corpurile C1 și C2, lucrări care priveau ridicarea corpului C3, deși nu există autorizație de construire în acest sens. Și cu privire la aceste lucrări s-a dispus sistarea. În aceeași ordine de idei, organele din cadrul serviciului de urbanism din cadrul Primăriei Municipiului ….. au transmis printr-o adresă că nu există autorizație de construire pentru un Corp C3 aflat în execuție pe str. ……, și nici nu poate fi înscris în Cartea Funciară.
Astfel, la momentul încheierii promisiunilor de vânzare cumpărare , promisiuni în cadrul cărora erau inserate termene de transmitere a drepturilor de proprietate şi de predare a posesiei bunurilor inculpaţii ştiau că acest lucru nu este posibil , deoarece nu deţineau o autorizaţie de construire valabilă.
De asemenea situaţia din teren a rămas relativ neschimbată din iulie 2019 până în ianuarie 2023 , deoarece din analiza comparată a procesului-verbal de cercetare la fața locului şi și pozele realizate cu ocazia percheziției domiciliare se poate observa că stadiul lucrărilor din acel moment nu a avansat semnificativ, aspect care se coroborează cu elementele care au rezultat din interceptarea comunicațiilor inculpaților din perioada octombrie 2022-ianuarie 2023 din care rezultă că în prezent aceştia nu au o activitate lucrativă în domeniul construcțiilor de blocuri (discuții cu eventuali muncitori, furnizori de materiale de construcții, ingineri etc), neexistând nicio discuție telefonică de această natură.

”Din analiza probelor existente la dosar rezultă că inculpaţii au dezvoltat o metodă frauduloasă prin care induceau în eroare persoanele vătămate . Astfel, inculpaţii prezentau inițial un preț mult sub prețul mediu pentru vânzarea unui apartament asemănător în zona respectivă atunci când discutau cu victimele, tocmai pentru a face atractivă oferta pentru persoanele interesate”, arată instanța. ”De asemenea, faptul că puneau prețuri diferite pentru aceleași apartamente arată că oferta nu era serioasă. Apoi, pentru a împiedica victimele să analizeze critic oferta și pentru a diminua posibilitatea de a se afla că este nereală, precum și faptul că autorii sunt cunoscuți pentru înșelăciuni de acest tip, transmiteau victimelor că prețul este scăzut, apartamentele se vând repede și mai sunt puține disponibile, fapt ce determina victimele să remită/transfere suma de bani plătită cu titlu de preț de îndată ce erau induse în eroare”.

Din analiza anunţurilor postate rezultă că în mod regulat în ultimii opt ani, inculpatul Traian Onuc a postat sute de anunțuri care urmăresc același tipar, respectiv vânzarea de apartamente ieftine, la prețuri mult mai mici decât prețurile medii de vânzare. În acest sens, folosea diferite numere de telefon și adrese de e-mail.

Din datele de la dosar reiese că telefoanele celor trei inculpați au fost interceptate din octombrie anul trecut și până în ianuarie anul curent, toți trei prezentând în mod nereal că se construiesc și se vând apartamente la prețuri foarte mici, victimelor fiindu-le prezentate oferte fictive, fiind folosite nume și calități mincinoase.

Astfel, Onuc folosea nume false pentru a nu putea fi identificat, întrucât numele său real este cunoscut și astfel victimele ar realiza că sunt victimele unei înșelăciuni. Chiar persoana vătămată NRA. a precizat că a aflat că fusese victima unei infracțiuni atunci când în fața unui notar public a precizat că i se vânduse un apartament.

Contul în care cele două victime de mai sus au făcut viramentele a fost folosit doar pentru cele două tranzacții iar banii au fost retrași aproape integral în ziua următoare. Totodată investigațiile financiare privind datele conturilor bancare au arătat că cei trei inculpați deschid și închid conturi bancare în mod regulat.

Comportamentul ulterior consumării faptei relevă faptul că inculpații Onuc și Jeșcan nu au folosit banii în scopul finalizării lucrării, în fața persoanelor vătămate au folosit diverse pretexte pentru a justifica neexecutarea obligațiilor, iar în final au întrerupt dialogul cu acestea.

Judecătorul mai reţine că inculpaţii sunt cercetați în mai multe cauze aflate pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, pentru fapte asemănătoare, inculpatul Onuc fiind trimis în judecată în februarie 2017 pentru săvârșirea a 27 infracțiuni de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) și (2) C.pen., 90 infracțiuni de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) C.pen., 2 infracțiuni de înșelăciune, în formă continuată prev. de art. 244 al. (1) C.pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen., 11 infracțiuni de înșelăciune, în formă continuată, prev. de art. 244 alin. (1) și (2) C.pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. și o infracțiune de continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control, prev. de art. 24 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991, toate în condițiile art. 38 alin. (1) C.pen şi în august 2022 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 2561 rap. la art. 244 alin. (1) și (2) C.pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. În total peste două sute de acte materiale, mai exact 204.

Din probele analizate a rezultat că la momentul încasării sumei de bani inculpații nu au avut intenția de a-și executa obligațiile corelative, respectiv finalizarea lucrării, predarea apartamentelor și transferul dreptului de proprietate, ci doar încasarea unor sume de bani pe fondul unor acțiuni frauduloase care au dus la vicierea consimțământului victimei, după cum reiese din motivarea arestării preventive. Cu privire la reţinerea variantei agravate a infracțiunii judecătorul a reținut că simpla foloisre a unor nume mincinoase  reale sau imaginare care nu sunt ale făptuitorului , ori de calităţi mincinoase , calităţi pe care făptuitorul nu le deţine atrage incidenţa art. 244 al. (2) C.p. fără a fi necesar ca acestea să aibă un caracter infracţional, în acest din urmă caz putând fi reţinut un concurs de infracţiuni.
Judecătorul a reținut valoarea mare a prejudiciului, lejeritatea infracţională şi metoda de operare. ”Astfel, inculpaţii nu au ezitat să inducă în eroare persoanele vătămate , deşi ştiau că nu există posibilitatea ca promisiunile contractuale asumate să fie respectate , folosindu-se pentru atingerea scopului de o metodă de operare complexă ce a implicat publicarea unui număr însemnat de anunţuri de vânzare a unor imobile la un preţ cu mult sub cel al pieţei , prezentarea unui imobil aflat în construcţie dar care nu putea fi finalizat şi recepţionat deoarece nu exista o autorizaţie de construire valabilă, schimbarea repetată a numerelor de telefon, încheierea unor înscrisuri sub semnătură privată care nu puteau fi executate , folosirea unor nume şi calităţi mincinoase”.

Victimele unui asemenea mod de operare au fost persoane fără pregătire juridică, care căutau locuinţe ieftine şi care au fost amăgite de oferta ”foarte bună” . Situaţia financiară a persoanelor vătămate nu este foarte bună, arată motivarea arestării preventive, acestea virându-le sau remiţându-le inculpaţilor toate economiile lor.

Spre exemplu, persoana vătămată MD a arătat că acea sumă de bani era singura pe care o avea și, în plus, starea psihică i s-a degradat grav după ce a realizat că a fost înșelată, iar NRA a precizat că este ”o persoană amărâtă”, a crescut într-un orfelinat și suma de bani remisă inculpaților este strânsă din munca prestată de-a lungul anilor.

Mai menționăm că Jeșcan are la activ o condamnare pentru infracțiunea de tentativă de omor, emisă ”cu mulți ani în urmă”, conform documentului citat.

Judecătorul mai reţine că Onuc nu are surse de venit, declarând că trăieşte din mijloacele asigurate de familie , iar inculpatul Jeșcan a arătat că este angajat la firma deţinută de tatăl inculpatului Onuc, firmă care se ocupă cu construcţia imobilului ce face obiectul acestor țepe.

Să menționăm că judecătorul de drepturi și libertăți a arătat în justificarea deciziei de arestare preventivă că ”se impune o reacție promptă a autorităților statului”, deși faptele s-au petrecut în urmă cu doi ani, timp în care Onuc și-a putut continua activitatea infracțională.

Citește și:

”Țeparul” Onuc se plânge că nu are surse de venit și e întreținut de familie după ce ar fi țepuit sute de persoane cu milioane de euro. Detalii din motivarea arestării preventive: victimele credule credeau că pot cumpăra un apartament cu 16.000 euro în Cluj-Napoca

Nici un comentariu

Actual de Cluj