Lungul drum al cărţii. Scriitorul clujean care a traversat Europa pe bicicletă, citind zece cărţi, s-a întors acasă cu bagaj de poveşti
CulturăTop News by Kristina Reştea - aug. 13, 2017 0 596
A parcurs peste 3000 de kilometri, prin zece ţări, în 40 de zile, timp în care a citit zece cărţi. Este vorba despre scriitorul Gabriel Bota care a ales să facă această excursie prin Europa şi prin lumea cărţilor, în pregătirea ediţiei din acest an a Festivalului Internaţional de Carte Transilvania, al cărui director artistic este. I-a „vizitat” pe Thomas Mann, Gunther Grass, Bohumil Hrabal, Kafka, Spinoza, Maaterlink, Flaubert, Guy de Maupassant și Jules Verne. Şi ştiţi vederile acelea cu piticul de grădină – călător, din filmul Amelie? Gabriel Bota a adunat o mulţime de „vederi”, dar în sistem selfie: Gabi Bota şi casca de ciclist, având în fundal câte un pod, o statuie cufundată în lectură, un castel, o poartă, un colţ de mare ori un capăt de lume. Zilele de drum se încheiau invariabil cu darea de seamă, în „jurnalul” online: locul, kilometrejul, numărul de pagini citite şi întâmplările de pe parcurs.
Proiectul inedit READ & RIDE, desfășurat sub egida Festivalului Internațional de Carte Transilvania (FICT), s-a încheiat recent, după 40 de zile de drumuri. Gabriel Bota, scriitor și director artistic al FICT, a ajuns la Cluj-Napoca, după ce a traversat 10 țări europene pe bicicletă (Ungaria, Slovacia, Austria, Cehia, Germania, Danemarca, Olanda, Belgia, Franța și Spania), au anunţat organizatorii festivalului.
„10 cărți, 10 țări și de 10 ori mai mult mă bucur că am reușit acest proiect. Europa citește. Am văzut oameni peste tot pe unde am umblat cu cartea în mână: parcuri, bănci, cafenele, terase, maluri de mări și de ocean. Oamenii citesc. Aceasta este realitatea. O altă realitate însă este și aceea că, acasă, oamenii nu o prea fac. De aici s-a și născut ideea READ & RIDE, iar marele câștig, la care nici măcar nu am visat înainte să pornesc această călătorie, este acela că am reușit să motivez în mod direct peste 16.000 de oameni să citească și să facă sport. Acestea sunt datele statistice ale mesajelor și aprecierilor primite în cele 40 de zile cât a durat proiectul. Prin urmare, se poate! O idee simplă, după unii «nebunească», s-a transformat într-o scânteie care a aprins pofta pentru lectură și sport. Și asta poate să ne dea speranța că nu chiar totul este pierdut din viitorul pe care nici măcar nu l-am trăit încă, dar cu toții ne dorim să fie mai bun!”, a transmis Garbriel Bota.
READ & RIDE, un proiect ce are ca scop promovarea lecturii, vine în întâmpinarea celei de-a V-a ediții a Festivalului Internațional de Carte Transilvania, care va avea loc în perioada 3-8 octombrie 2017, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.
Bilanţul făcut de Gabriel Bota, la final de proiect:
„- Total km parcurși: 3281
– Distanța întregului traseu: 4884 km
– Cărți citite: 10, scrise de Haruki Murakami, Thomas Mann, Octavian Paler, Leonard Cohen, Herman Hesse, Albert Camus, Charles Bukowski, Julian Barnes, Salman Rushdie și Jules Verne.
– Total pagini citite: 4053
– Autori „vizitați”: Thomas Mann, Gunther Grass, Bohumil Hrabal, Kafka, Spinoza, Maaterlink, Flaubert, Guy de Maupassant și Jules Verne.
– Țări străbătute: Ungaria, Slovacia, Austria, Cehia, Germania, granița cu Danemarca, Olanda, Belgia, Franța și Spania.
– Am făcut baie doar în Marea Mediterană chiar dacă am ajuns la Marea Baltică, Marea Nordului, English Channel și Oceanul Atlantic.
– Din totalul de 38 de zile, m-a plouat în 26, cu temperaturi și de 12 grade.
– Am avut 2 zile de pauză și 5 de semi-pauză ceea ce înseamnă că am pedalat o medie de 105,8 km/zi.
Cel mai important din cele 38 de zile:
– am primit peste 16.000 de aprecieri și mesaje de la voi în care mi-ați scris ce ați citit sau ce sport ați făcut!!!!”
Sursa foto: Gabriel Bota, Facebook
Desfăşurarea evenimentelor o găsiţi pe pagina de Facebook a Festivalului; vă redăm, totuşi, câteva pagini din jurnalul de călătorie:
Promo la lectură. „7 zile nici n-au fost precum au trecut. Deja am adunat povești despre locuri cât să-mi ajungă o viață. Cel mai fain însă e că-n inima mea și-au făcut loc niște oameni extraordinari, pe care i-am întâlnit pe drum. Când le povestesc despre proiect, parcă sunt vrăjiți cu wand-ul motivației și ba îmi spun că se apucă de citit, ba de sport. Azi am convins chiar un taximetrist din Znojmo, pe care l-am întâlnit pe terasa unei cafenele, să dea o raită prin Hrabal: „Dacă tu vii tocmai din România să-l vizitezi, eu n-am nicio scuză”, mi-a zis!”, scria Bota în 8 iulie
Întâlniri cu scriitori şi singurătăţi. „Cel mai mare câștig de până acum a fost faptul că am reușit să promovez FICT-ul peste tot pe unde am fost și, mai mult, oamenii întâlniți pe drum s-au arătat încântați de ceea ce fac. Mi-ar fi plăcut ca fetele mele de acasă să fie aici cu mine. Uneori, singurătatea îți spune că nu ești singur! Înțelegeți? Hai să vă zic cum a fost azi. De dimineață, m-am trezit în curtea Elisei iar cortul era năclăit de lipitori și de melci gri. Am împachetat repede și am fugit în minunatul oraș Lübeck unde am băut o cafea cu Thomas Mann și Günter Grass. Din păcate, n-am reușit să intru în casele lor fiindcă erau închise. Astfel, am reușit să vizitez 4 dintre cei mai mari scriitori ai omenirii: Hrabal, Kafka, Mann și Grass. Apoi m-am urcat pe bicicletă și ziua a trecut metru cu metru, neuitându-mă înapoi. V-am spus, gândul mi-a fost doar acasă…”, scria în pagina datată cu 15 iulie.
Duşuri calde. „Încă o dată, în această călătorie întâlnesc oameni extraordinari care sunt încântați de proiectul meu și, într-o mare măsură, îi conving de beneficiile cititului. Să nu mai spun că deja sunt convinși să vină în Transilvania la Cluj pentru FICT! Ce mi s-a întâmplat. Am plecat din Belgia cu un sentiment tare plăcut pe care generosul Gottiti mi l-a lăsat. Thank you Gottiti. În campingul Groeneveld l-am întâlnit și pe Will, care, la fel ca mine, a străbătut Europa cu bicicleta și mi-a spus de aplicația „Warm Shower”. O super aplicație în care super oameni își pun casele la dispoziție pentru cicliști demenți ca mine :))). Așa că mi-am făcut cont și, ce să vezi, sunt în casa unor oameni fantastici în Lille care m-au hrănit bine și m-au făcut să mă simt ca un împărat! So, I am safe and relaxed după 3 săptămâni de pedalat! Tot azi am ajuns în Roubaix, unde am sărutat vestita piatră cubică ce scoate untul din plămânii cicliștilor! E groaznic, believe me! Mâine încerc să ajung în Amiens, apoi tot spre nordul Franței, prin însuflețita Normandie. Voi încerca să ajung chiar pe plajele unde au debarcat americanii în al doilea război”, povestea în 21 iulie.
La cafea cu Flaubert şi cadouri neaşteptate. „Ziua de azi/ieri a fost îmbălsămată de Flaubert și de Guy de Maupassant pe care i-am invitat de dimineață la cafea. Am plecat din Rouen de la Elisa și Thomas, ajungând târziu după-amiază la magnificele stânci din Etretat. Dacă mi-am imaginat vreodată capătul lumii, apoi așa l-am văzut, poate mai bine decât Kirscher. Abisul apei care înghite pământul și cerul, fără să te întrebe de sănătate :). Fiindu-mi frică să nu cad, am plecat spre orașul fantomă Le Havre, iar pe drum, l-am întâlnit pe Thibot, un bătrânel de 72 de ani care s-a ținut de mine pe bicicletă vreo 27 km. Am înoptat într-un sat mic de lângă Le Havre în care primarul e comunist iar străzile se numesc Lenin, Gagarin etc. :)) Dorm la Gibon, Xinyu și Stephane, iar băiețelul de numai 5 anișori, mi-a făcut cadou un desen pe care vreau să-l pun între rame când ajung acasă. Sunt tare tare faini oamenii! Imaginați-vă că înainte cu 5 km să ajung la ei, mi s-a rupt cablul de la frâna de pe spate și mă gândeam unde pana mea găsesc un shop să-l repar. Dar ajungând la Stephane, el fiind foarte pasionat de ciclism, am găsit în garajul lui tot ce ai putea avea nevoie. Așa că bicicleta e deja reparată și pregătită să viziteze vestitele plaje pe care au debarcat americanii, la nord de Caen. Steaua miraculoasă a viitorului își face treaba. Și da, oamenii au suflet și știu cum să-l folosească”, în 26 iulie.
Mici poticniri şi întâlniri. „Azi nu mi-a fost prea bine. Ploaia, ploaia. Ud, 8 ore. Dar am ajuns totuși în Caen, cu dureri la genunchiul stâng destul de mari. Efortul depus azi pe dealurile Normandiei se cam simte printre coaste. Dar sunt totuși liniștit. Am plecat cu gânduri tare faine de la familia lui Stephane din Le Havre, m-am rătăcit încercând să găsesc un pod peste Sena, și iacă am ajuns aici unde voi dormi la Cécile și Thibaut! Fabuloși oameni! Thank you guys! 🙂 Caen-ul este un oraș martir care respiră istorie prin toți porii. Mâine aș merge să vizitez plaja Omaha pe care a debarcat și Hemingway în calitate de corespondent de război. Era în plan azi dar vremea nu a ținut cu mine. Asta ar însemna să mai petrec o zi aici dar iar se anunță ploaie. Voi lua o decizie peste noapte”. Sunt în lumea lui Rushdie. Romanul este fabulos. Mă cert într-una că nu l-am citit mai devreme. Îl recomand!”, în 26 iulie. Cartea însoţitoare: Pământul de sub tălpile ei.
La ţărm. „Marea Baltică, Marea Nordului, English Channel și acum Atlanticul, Oceanul Atlantic! Cu bicicleta. Între timp, am citit 7 cărți și i-am „vizitat” pe unii dintre cei mai importanți scriitori ai tuturor timpurilor. Nu-i rău. Sunt pe malul oceanului. Am urcat în turnul salvamarilor fiindcă plaja e pustie. Peste drum de mine locuiește infinitul. E un infinit verde de care stau agățați nori și valuri”, în 30 iulie.
Pe drumul vinului. „Locuiesc la niște oameni fabuloși, chiar în centrul istoric al Bordeaux-ului. ? Sunt tot mai aproape de Barcelona și încă foarte departe. La mijloc sunt doar Pirineii, dar îi voi trece eu cumva. Problema este că mi s-a inflamat genunchiul, de aceea am hotărât să fac o zi sau două pauză. Încă n-am reușit să vizitez orașul, dar aici totul este conectat de cultura vinului. Azi am trecut prin renumita regiune Medoc, în stânga, dreapta, față, spate, sus și jos, n-am văzut altceva decât podgorii întinse și îngrijite, la fel ca straturile de ceapă ale mamei :))). Și între ele, între podgorii, nu între straturi, castelașe ori domenii care mai de care, Chateau Jiamjiamjian, Chateau Jimjimjim, Chateau Chateauileanu. Frumos, frumos, doar că trecut-am în viteză și n-am prea avut vreme să trag cu ochiul la ele. Oare v-am zis? 160 km”. Lectură de etapă: „Mitul lui Sisif” de Albert Camus
A mutat mobilă cu primarul Gironei. „Acum sunt în orașul Girona! Absolut fabulos. Pe drum am întâlnit echipa Orica ce se antrena pe același drum pe care am fost și eu, pentru Vuelta! Salutare, Contador! Salutare, Valverde! Datorită aplicației „warm shower”, am întâlnit aici un om fabulos la care voi dormi peste noapte! Xavier iubește ciclismul și a fost primarul acestui oraș în urmă cu 20 de ani. În plus, iubește poezia și are un perete al poeziei pe care au scris trecători prin viața lui! 🙂 De cum am ajuns, am cărat împreună niște mobilă veche, am băut o bere și acum discutăm politică în fața unui castron de paste! :)))”, scria Bota la început de august. Asta în timp ce citea „Frumoșii învinși” de Leonard Cohen.
Tot pe drum, în Franţa, Gabriel Bota a marcat şi doi ani de căsnicie.
Câteva imagini din albumul scriitorului ciclist:
