Închide

MULTIMEDIA Lumea lui Kusturica s-a mutat între blocurile din Mănăștur, cu grădini de legume între betoane

ActualitateRecomandarea redacțieiReportaj by Mihai Prodan - mart. 01, 2015 2 1349

E prima zi de primăvară și straturile de legume sunt proaspăt săpate. Răsadurile sunt aliniate cuminți în pământul desțelenit, semn că gospodarii au fost harnici – astăzi unul dintre ei pregătește și un grătar la iarbă verde pe malul pârâului, iar în tăcerea duminicii se aude stingher lătratul unui cățel. Ar putea părea o imagine corectă a lumii rurale, dacă n-ar fi vorba însă de cel mai mare cartier al Clujului, Mănăștur.

Nicolae Chira (52 de ani) locuiește pe strada Parâng din Mănăștur, în unul dintre multele blocuri imense ale cartierului, cu câte două scări și zece etaje. A obținut în urmă cu doi ani o parcelă de pământ din partea unui bătrân care n-o mai putea lucra, și de atunci a amenajat-o: a săpat răsaduri de legume, a adus îngrășământ pentru pământ, a amenajat chiar și un șopron unde să se ferească de ploaie, o masă cu bănci și chiar un balansoar și un grătar. Arată spre rândul de pietre care stă la baza gardului ce-i desparte parcela: pe toate le-a scos din pământul desțelenit. Astăzi se relaxa în grădina sa din spatele blocurilor, cu un grătar. E singurul pe care l-am găsit astăzi pe tarlaua Mănășturului – dar e limpede, din grija cu care sunt lucrate parcelele, că în zilele lucrătoare aici e animozitate.

Chira nu e singurul care și-a amenajat tarlaua, chiar dacă e printre puținii care i-a adăugat și o poartă cu gard. Majoritatea parcelelor de pământ sunt una în vecinătatea celeilalte, fără garduri despărțitoare, ci doar cu mici fâșii de pământ, late de două tălpi, cât gospodarii să se poată deplasa printre ele. În unele locuri găsiți șoproane improvizate ca să-i ferească pe mănăștureni de soare și ploaie, iar în coroana unuia dintre copaci, cel mai mare și care tronează în mijlocul celei mai mari parcele, răsar … ciorchini de flacoane cu apă, folosite la irigații.

ciorchini flacoane manastur

 

De altfel trebuie spus că parcelele de legume improvizate în spatele blocurilor din Mănăștur cuprind aproape întregul mal stâng al pârâului Calvaria, de la ieșirea sa din pădurea Făget și până aproape de buza blocurilor din spatele aleii Tazlău, de unde începe peisajul betonat al Mănășturului. Din acest pârâu, unde a fost amenajat și un izvor, se aprovizionează cu apă pentru irigații mulți dintre gospodari.

Situația nu e de ieri – de azi: mănășturenii spun că parcelele au început să fie cultivate încă din anii ’80 – adică cu puțin timp după ce a fost construit cartierul, și populat cu țărani aduși din satele Clujului și trimiși să muncească în întreprinderile comuniste. Mai mult, o parte dintre parcele au fost revendicate și chiar câștigate în instanță: aceasta face ca Primăria să nu aibă niciun cuvânt de spus în această situație: fâșii din malul stâng al pârâului se află ori în litigiu, ori în proprietate privată, astfel că veți putea găsi acest peisaj nu doar în acest an, când Clujul e Capitala Europeană a Tineretului, ci și în anii următori.

De altfel acesta e și motivul pentru care Primăria se eschivează de ani de zile în a amenaja terenurile de sport de pe malul drept al pârâului, pe partea opusă cotețăraiei legumicole. E cea mai mare zonă de recreere a Mănășturului și una dintre cele mai mari ale orașului, cu nu mai puțin de treisprezece terenuri de sport – două de fotbal, unul  de volei, cinci de baschet și cinci de tenis. Terenurile de sub terenuri au fost revendicate și multe au fost câștigate în instanță, la fel cum s-a întâmplat cu multe dintre parcelele transformate în terenuri agricole. Aceasta face ca în ultimii trei ani singurele intervenții concrete în zonă să fie din partea unei asociații de voluntari, care a amenajat, din materiale reciclabile, o scenă pentru concerte și o alta de „șezătoare”, dar și câteva răsaduri care însă au fost neglijate în lipsa „know how-ului” de trei decenii de pe malul opus al pârâului. În rest, Primăria n-a bătut un cui: nu veți găsi nici măcar un singur panou de baschet dintre cele zece aflat în stare bună, terenurile de tenis sunt denivelate iar două sunt acoperite de aluviuni la fiecare ploicică, nemaivorbind de terenurile de fotbal – de altfel puteți observa asta din imaginile satelitare:

 

 

Să mai notăm, înainte să vă prezentăm imaginile video unde pe coloana sonoră veți putea asculta lătrăturile unui câine stingher între blocurile comuniste ale Mănășturului, că pe malul drept al pârâului, înspre cea mai aglomerată stradă a Clujului Mehedinți, două femei ardeau astăzi cabluri de cupru iar fumul înecăcios al plasticului se ridica zeci de metri în aer. La 200 de metri distanță, spre pădure, un grup de tineri basarabeni încingea un grătar cu fumăraie între betoanele distruse ale terenurilor de sport – dar până să ajungă reporterul actualdecluj.ro la ei au plecat, descurajați de vremea potrivnică unui grătar între betoane.

Vezi mai jos imagini cu grădinile mănășturenilor:

 

  • author photo two

    Mihai Prodan

    Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Cursuri de specializare la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

    Scrie un comentariu

    Articole similare