Lucrările de reabilitare a Palatului Administrativ din Cluj-Napoca, la sub jumătate – 43% – costă zeci de milioane, ar trebui să fie gata peste 6 luni
ActualitateTop News by Mihai Prodan - nov. 24, 2025 0 6120
Lucrările de reabilitare a Palatului Administrativ din Cluj-Napoca, o clădire istorică și una dintre cele mai alambicate din oraș, sunt la mai puțin de jumătate.
Reabilitarea vizează consolidarea și modernizarea clădirii, construită în urmă cu peste un secol, în 1910, și include lucrări de consolidare structurală, restaurare arhitecturală și modernizare a infrastructurii tehnice. ”Rezultatul final va respecta atât patrimoniul istoric al clădirii, cât și cerințele unei instituții moderne”, spune azi prefectul Maria Forna.
Gradul de execuție la momentul actual este 43%. ”Se lucrează intens pe multiple planuri, de la acoperiș și până la fundație”, arată Instituția Prefectului. E nevoie inclusiv de restaurări, cu restauratori care intervin migălos la reabilitarea șarpantei și a elementelor ornamentale exterioare, care au suferit degradări de-a lungul timpului, dar și la decorațiunile și finisajele de epocă din interior, vechi de un secol și restaurate cu tehnici speciale pentru a-și păstra autenticitatea și valoarea istorică.
Clădirea e considerată monument istoric de categorie B iar reabilitarea costă nu mai puțin de 33,7 milioane de lei cu TVA; lucrările ar trebui finalizate în 31 mai anul viitor.
Scurt istoric al Palatului Administrativ
În clădire a funcţionat Camera de Comerţ şi Industrie în perioada 1910- 1940. De-a lungul anilor, aici a mai funcţionat, după 1947, Primăria Cluj-Napoca, dar şi Comitetul Regional al Partidului Muncitoresc Român, până în 1965, apoi Comitetul Judeţean al Partidului Comunist Român, până în 1989. Tot aici a mai funcţionat şi revista românească Societatea de Mâine, începând cu anul 1926. După 1990, clădirea a servit ca sediu al Consiliului Judeţean Cluj şi al Prefecturii Cluj iar din 2011, clădirea este doar sediul Instituției Prefectului, după ce Consiliul Județean s-a mutat într-un sediu propriu în cartierul Mărăști.
Edificiul are trei faţade libere, spre trei străzi distincte, cu două curţi de lumină, fapt care se traduce în coridoare alambicate. Proiectul clădirii a fost gândit de celebrul arhitect Josef Huber, cu influențe din secesionul francez. Are trei nivele, cu faţada principală având la colţuri corpuri semicilindrice uşor decroşate, acoperite cu foiţă de plumb. Are o profilatură bogată a golurilor şi a podului, cu balcoane semicilindrice pe console și cu un parapet traforat; clădirea poate fi considerată reprezentativă pentru Stilul 1900 la Cluj.
Amintim, am întrebat un arhitect în urmă cu 12 ani, fără să-i dăm niciun fel de indicii, care e cea mai complicată clădire a orașului. Șerban Țigănaș a făcut atunci topul celor mai complicate clădiri din oraș, în viziunea sa: ”alambicat, labirintoid cred că înseamnă complicat, inadecvat în fond, producător de dezorientare și confuzii. Caracteristica asta cred că depinde mult și de utilizator, nu numai de clădirea însăși, care poate să fi fost concepută cu un scop și să fi devenit prin ocupare altceva. Dau un exemplu, clădirea unde fucționează actualmente Prefectura, a fost inițial construită pentru Cameră de comerț, apoi a devenit altceva, pentru că să ajungă Consiliul județean și Prefectură simultan. În perioada aceea, înainte de a se muta Consiliul Județean în ceea ce a fost construit pentru Vamă, în Mărăști, era după mine una dintre cele mai labirintice construcții cu destinație publică”, spunea el atunci.
