Lucrări de amploare, la opt obiective din Parcul Etnografic Național din Cluj, prima dată în ultimii ani
Actualitate by Actual de Cluj - dec. 15, 2025 0 143
Lucrări de amploare, la opt obiective din Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, prima dată în ultimii ani.
Astfel, pentru prima oară, în ultimii 15 ani, în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca sunt deschise opt șantiere pentru realizarea unor lucrări de reparații și reabilitări, în cadrul unui proiect cu finanțare nerambursabilă. În total e vorba de restaurarea a 12 obiective muzeale într-un contract de aproape o jumătate de milion de euro – mai exact peste două milioane de lei – care a început în acest an și se derulează până la finalul anului 2027. Un număr de cinci echipe de meșteri acreditați pentru montarea de șindrilă și stuf pe obiective de patrimoniu lucrează în aceste ultime zile din 2025, pentru reabilitarea acoperișurilor a opt obiective din Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca.
Este o ”mobilizare impresionantă”, spune directorul muzeului, istoricul Tudor Sălăgean. ”Demonstrează că meșteșugurile încă au forță și vitalitate în România”.
Obiectivele reabilitate în decembrie 2025:
Șindrilă:
-Joagărul Botiza (Jud. Maramureș) – Această instalație tehnică reprezintă o etapă importantă în evoluția tehnologiilor de prelucrare a lemnului în mediul rural.
-Piua Gladna (Jud. Timiș) – Datând din secolul al XIX-lea, piua este o piesă remarcabilă care exemplifică ingeniozitatea tehnică a țăranilor în prelucrarea lânii.
-Rotăria Ieud (Jud. Maramureș) -Atelierul de rotărie de la Ieud reflectă măiestria artizanală din Maramureșul Istoric.
-Fierăria Rimetea (Jud. Alba) – Fierăria din Rimetea este un exemplu de tehnologie semi-industrială rurală din secolul al XIX-lea.
-Șura și Piua de ulei din Herepia (Jud. Hunedoara) – Restaurarea șurii și a instalațiilor tehnice adăpostite în ea este esențială pentru conservarea tehnologiilor tradiționale de obținere a uleiului.
-Gospodărie Telciu (Jud. Bistrița-Năsăud) Anexe – Șura complexă din Telciu, reprezentativă pentru arhitectura rurală din zona Năsăudului, necesită restaurare pentru a preveni degradarea.
-Gospodărie Mărișel (Jud. Cluj) – Anexele incluzând șoprul și batoza manuală, oferă o perspectivă asupra specificului ocupațional și arhitectural al Munților Apuseni.
Stuf: -Gospodăria din Geaca, județul Cluj, este reprezentativă pentru o subzonă etnografică renumită prin utilizarea stufului din resursele locale pentru realizarea învelitorilor caselor și anexelor gospodărești.
*Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, este un ansamblu deosebit de patrimoniu cultural, reprezentativ pentru diversitatea arhitecturală și ocupațională a regiunilor etnografice din Transilvania. Este primul muzeu în aer liber din România şi include o varietate de gospodării, biserici, ateliere și instalații tehnice din diverse regiuni etnografice ale Transilvaniei, fiecare cu specificul său unic. Fondat în anul 1929, acesta funcționează ca o secție a Muzeului Etnografic al Transilvaniei și se întinde pe o suprafață de aproximativ 16 hectare, oferind o incursiune unică în viața rurală tradițională din diverse regiuni ale Transilvaniei. Parcul expune peste 90 de monumente de arhitectură populară, structuri selectate riguros pentru a reflecta diversitatea culturală și tehnologică a regiunii. A fost primul astfel de parc etnografic din România, urmat apoi de toate celelalte.
