Închide

„La Mulţi Ani” de Anul Nou (Bizantin), prima oară după 249 de ani: slujbă, concerte, tocăniţă şi vin în Parcul Etnografic

ActualitateTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - aug. 31, 2014 0 511

 

Anul nou bizantin, marcat pe 1 septembrie, când, potrivit vechilor credințe, Dumnezeu a început să făurească lumea, a fost sărbătorit duminică şi în Parcul Etnografic din Hoia, cu La Mulţi Ani. Serviciul religios de la Biserica lui Horea din Parc, dar şi programul completat cu şezătoarea pusă în scenă de sătenii din Negreni, horitorii, concertele de muzică populară, sesiunile de gătit de tocăniţă şi degustat de vin şi pălincă de prune au adus peste 1.000 de oameni în Parcul Etnografic, după cum au contabilizat gazdele. De ajunul Anului Nou 7523.

11324_317957518377088_1863583001188206081_n

10292392_317979591708214_1575905363055376892_n

„Au fost 1.120 de participanţi. Grupurile tradiţionale au fost primite cu foarte mult interes, iar copiii au fost încântaţi să participe la desfăcatul porumbului, de exemplu. Cred că pe cei mai mulţi dintre vizitatori i-a adus programul, poate şi curiozitatea şi ineditul evenimentului -probabil prima slujbă de anul nou bizantin din 1765 încoace”, a menţionat Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

10354801_318059871700186_6487701965586242181_n

10396294_858794837499441_4719424367737758026_n

Ajunul acestui „altfel” de An Nou a fost marcat cu o slujbă religioasă la Biserica din Deal, dar a mai fost sărbătorit în parc şi cu recuzită colorată: de la microfoane (pentru concerte) la furci de tors, coşuri cu legume şi instrumente de gătit. Ajunul a adus în parcul Etnografic horitori din Ceanu Mare şi Boian, săteni din Negreni cu recuzită de furci de tors, fire de lână şi coşuri, dar şi un concert al Orchestrei de muzică populară „Cununa Transilvană” a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, dirijată de Ovidiu Barteş. Totul „stropit” cu vin şi pălincă şi condimentat cu tocăniţă.
10609710_317996901706483_6118124151507970739_n

10645010_318016638371176_531759785273299636_n

Manifestările au fost pregătite de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Grupul Sf. Ioan Damaschin și Biserica din Deal. Cu acest eveniment, Parcul Etnografic a trecut de pragul de 19.000 de vizitatori de la începutul anului, cel mai mare număr de „oaspeţi” fiind atins în iulie, la „Înstruţatul boului” (în jur de 1.600) arată administratorii. „Anul trecut au fost 16.881 de vizitatori, în tot anul, iar acesta a fost cel mai bun an din istoria parcului”, a precizat Sălăgean.

10645096_317962475043259_8897852414895409498_n

10660341_317949091711264_1404044372012559790_n

 

Ce e anul nou bizantin
Potrivit vechiului calendar folosit în spațiul românesc până în secolul al XVIII-lea, 1 septembrie era ziua de început a noului an. Potrivit vechilor credințe, în această zi Dumnezeu a început să făurească lumea. Din acest motiv, numerotarea acestui an era făcută „de la zidirea lumii” sau „de la Adam”, iar anul care are ca început ziua de 1 septembrie era numit și Anno Mundi (Anul Lumii), spre deosebire de Anno Domini (Anul Domnului), numerotat de la nașterea lui Isus Hristos. Sărbătoarea era ținută pentru evitarea furtunilor, inundațiilor, cutremurelor și altor catastrofe naturale, iar de femei pentru fertilitate și pentru naștere ușoară. Era, de asemenea, interzisă începerea unor construcții noi în această zi, existând credința că acestea se vor prăbuși. Se credea, în schimb, că fructele culese în ziua de 1 Septembrie, în special merele, vor fi sănătoase, putând fi păstrate până în primăvara următoare.
Dacă ajunul sărbătorii era blând și însorit, se credea că întreg anul va fi rodnic și plin de bucurii. Dacă dimineața era ploioasă se credea că primăvara va fi și ea ploioasă, iar dacă amiaza era însorită, se considera că vara va fi frumoasă.
Data de 1 septembrie a fost considerată ca zi de început a anului, în Imperiul Roman de Răsărit, cu începere din secolul al V-lea. Sărbătorirea anului după ritul vechi a fost păstrată de către Patriarhia din Constantinopole până în anul 1728, iar în Rusia până în anul 1700. Țările Române au fost ultimele state europene care au renunțat la era constantinopolitană, în anii 1760 (Țara Românească) și 1765 (Moldova).

Foto: Tudor Sălăgean, Muzeul Etnografic al Transilvaniei

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.