Închide

INTERVIU. Urbanistul Marcel Smets, arhitect șef, cu Universitatea din Leuven și Harvard în CV, în vizită la Cluj: „Orașul e într-un moment critic în istoria sa”/ „Trebuie să luați deciziile corecte sau veți regreta mai târziu”

ActualitateTop NewsUrbanism by Kristina Reştea - nov. 12, 2023 0 2074

Dincolo de macheta Someșului redesenat, care traversează sala de conferințe (și, pe planșa sa, orașul), Marcel Smets – arhitect, urbanist, teoretician – alege câteva pagini din recenta sa carte, ”Foundations of Urban Design”. Cartea, despre care a vorbit la un eveniment în cadrul Bienalei de Arhitectură Transilvania luna trecută, este structurată în douăzeci și nouă de eseuri, fiecare dedicat unei perechi de concepte urbanistice: „Insulă-Arhipeleag”, Stradă- Drum, Flux/Curgere – Adăpost… Se conturează, din cuvinte și schițe, imagini cu orașe și drumuri, cu locuri de stat împreună și insule de izolare. La sesiunea de dialog care urmează, aproape fiecare dintre profesorii și arhitecții prezenți își începe întrebarea cu o laudă sau o mirare. Smets nu e doar scriitor de cărți de urbanism, e practician și profesor, cu proiecte în Belgia, Franța, Italia și Portugalia, iar la Cluj a venit și ca să facă parte din juriul competiției de proiecte a BATRA. După conferința sa ținută într-un fost spațiu industrial din Piața 1 Mai, Marcel Smets s-a oprit la o discuție pentru cititorii Actualdecluj.ro despre urbanism, proiecte și oraș.

Arhitect, urbanist și teoretician, Marcel Smets a fost implicat activ în diferitele laturi ale urbanismului, conform prezentării organizatorilor bienalei. A deținut catedra de design urban la Universitatea din Leuven și a predat la Harvard University Graduate School of Design. A publicat cărți de pionierat și, în calitate de designer urbanist șef, a condus echipe care au realizat mai multe proiecte urbane în Belgia, Franța, Italia și Portugalia. Angajamentul său îndelungat în Leuven și Nantes a dus la transformarea amplă a împrejurimilor Gării sau la strategia urbanistică pentru reconversia Isle de Nantes. „Marcel Smets a depus numeroase eforturi pentru a îmbunătăți calitatea comisiilor de proiectare publică și pentru a promova valoarea spațiului colectiv”, se arată într-o prezentare a sa.

 

În timpul prezentării cărții sale, Marcel Smets pledează pentru un “public exigent”, însă subliniază că acest lucru nu înseamnă că cetățenii ar putea sau ar trebui să îi înlocuiesc pe specialiști în conturarea proiectelor. Expertul în urbanism vorbește despre implicarea cetățenilor într-un proces care să țină seama de experiența oamenilor.

  • Colaborarea cu cetățenii pentru proiectele de urbanism. Ce înseamnă un „public exigent”? 

„”Exigent” înseamnă preocupat de ceea ce se întâmplă. Cetățenii sunt cei care trăiesc cu consecințele a ceea ce s-a decis, așa că aș spune că sunt automat interesați de aceste lucruri, dar, în multe cazuri, ei nu știu ce se întâmplă decât dacă un obiectiv e deja construit”, explică Smets, într-o discuție cu Actualdecluj.ro. „Pledez pentru ca publicul, cetățenii să fie implicați în procesul trasării conceptului, în crearea proiectului. Vorbesc despre oamenii care sunt locuitori ai zonei vizate, care sunt preocupați, vorbesc de cei care locuiesc acolo, care trăiesc acolo. Ei nu sunt urbaniști, arhitecți. Eu nu vreau să înlocuiesc specialiștii cu locuitorii zonei, dar ei sunt uneori specialiști în a știe lucruri despre mediul lor. Nu spun neaparat că ei știu de ce au nevoie. Felul în care ei îți prezintă dorințele sunt prin prisma a ceea ce își imaginează ei că s-ar putea întâmpla. Eu pledez pentru colaborarea între cele două expertize – una e despre ce se poate construi, despre cât trafic se creează, cum funcționează orașul, ce relații se creează, cum organizezi pistele de biciclete, ce e important pentru peisaj – toate acestea sunt în mână urbanistului. Dacă e unul bine format. Dar asta determină anumite condiții, un cadru în care trebuie să construim proiectul. Felul în care i se dă forma finală acelui cadru depinde de alte condiții, care sunt în aria de expertiză a oamenilor care trăiesc acolo”, explică urbanistul.

Acesta spune că el însuși abordează acest mod de lucru în proiectele în care a fost implicat sau pe care le-a condus. “În planurile și proiectele pe care le-am condus, am încercat să aveam workshop-uri cu reprezentanții cartierelor. Dar nu am venit acolo fără nimic, să le zic: “spuneți-mi ce vreți!”. Am mers explicând proiectul, care e rațiunea pe care o folosim, într-un mod accesibil tipului de public pe care l-am avut în față. De aici începem un dialog, iar oamenii sunt de acord cu unele lucruri și nu sunt de acord cu altele și ajungem la o soluție, în care proiectul se schimbă și se îmbunătățește”, a spus Smets.

Acesta a dat exemplul unui proiect de infrastructură din Antwerp, unde a fost prioritară rezolvarea problemei traficului, dar care a lăsat loc și organizării de spații publice. “Pentru felul în care lucrăm am preluat un termen din rugby, care e folosit și în AI și în project management – „scrum” (o tehnică care, în afaceri, se referă la feedback constant și luarea deciziilor în colaborare, n.red.). La rugby, în acel moment („scrum” e un mijloc de reluare a jocului după o întrerupere), toți jucătorii se adună acolo, mingea se aruncă, toți lovesc. Ideea e de a fi împreună, nu neaparat de a colabora, fiecare se împinge unul pe altul ca să dea ce are mai bun. Pentru a ajunge la soluția bună e important. [Ca orizont de timp,] cred în termenul de nouă luni, cât e necesar pentru a se naște un copil. Dacă procesul se lungește, oamenii obosesc, iar dacă nu ai destul timp oamenii nu înțeleg. În acea perioadă, ai câteva întâlniri și de fiecare dată ai alt proiect. Adică ai același proiect, dar modificat, iar la final sperăm că venim cu un proiect în care toată lumea e de acord mai mult sau mai puțin și cu acela mergem la politicieni, la administrație. Sigur, între timp, facem calcule, vedem ce e posibil tehnic, financiar. Ceea ce iese din acest proces e ceva rezonabil, dar e important și să iei oamenii în serios, e foarte important. Oamenii nu sunt proști, iar tu, ca expert, ai sarcina să explici lucrurile simplu, în așa fel încât toți să înțeleagă despre ce e vorba. Nu ar trebui să existe bariere între „noi” și „ei””, spune Marcel Smets.

Foto: Sesiune „scrum”/ IMAGE / PHOTO CREDITS
SMETS CONSULTANTS IN URBANISM –ORG URBANISM

 

  • Despre oraș. Cum se vede Clujul?

Marcel Smets, care a făcut parte din juriul Bienalei de Arhitectură Transilvania, a petrecut câteva zile la Cluj în perioada BATRA, așa că l-am întrebat pe expert care a fost prima sa impresie despre orașul aflat în boom imobiliar și continuă transformare.

„Nu am fost aici suficient de mult timp, dar am un sentiment în legătură cu ceea ce se întâmplă în oraș. Aș spune că orașul e într-un moment foarte critic în istoria sa. Trebuie să luați acum deciziile corecte sau veți regreta mai târziu. Asta nu se întâmplă doar în Cluj, ci și în alte orașe, cu dezvoltare exponențială. E în acea fază. E un moment când ai șansa să transformi elementele importante sau să strici totul. Nu cred că ați stricat totul încă. Sunt multe dezvoltări”, spune Marcel Smets. Sunt multe dezvoltări noi, dar și locuri abandonate, a observat Smets, dând un exemplu chiar de la locul desfășurării evenimentului – la Clujana, într-o clădire cu potențial, folosită acum ca spațiu pentru astfel de reuniuni, dar cu Piața 1 Mai încă vraiște. Menționăm că Smets a fost implicat în proiecte de conversie a zonelor industriale abandonate și a infrastructurilor uzate.

Acesta a mai menționat că proiectul reamenajării Someșului (care e acum în desfășurare) e vital – un râu care traversează orașul e important și îți dă ocazia să regândești mobilitatea, să trasezi ce vrei, pe termen lung. Încurajezi doar traficul auto sau oferi și altceva? În acest joc cerere/ ofertă, administrația trebuie să ofere, de asemenea, alternative viabile la mersul cu mașina. „Adică transport în comun foarte eficient. Mașina are locul său, dar te poți mișca și altfel, în linie cu preocupările actuale legate de ecologie”.

Un alt mesaj de la reputatul urbanist: Nu trebue să dezvolți deodată tot orașul, poți să o iei pe faze.
Acesta a remarcat, de asemenea, că în centrul istoric se fac eforturi de pietonalizare, dar pare că lipsește componenta de locuire. Concluzia: „E important să ai un mix de funcțiuni pentru ca viața orașului să fie una vibrantă”.

  • Despre proiectele cu care se mândresc arhitecții din Transilvania. „Eu cred că arhitecții trebuie să fie modești. Noi adăugăm la oraș”

Ca membru în juriul concursului derulat în cadrul ediției actuale a Bienalei de Arhitectură Transilvania, Smets a analizat, alături de colegii săi, proiectele cu care s-au înscris arhitecții din regiune în competiție. Cum au fost acestea? „Am văzut multe proiecte, unele bune, unele foarte bune”, spune Smets. Dar…  „nu sunt destule inovatoare”. Mai precis, o serie de proiecte sunt „products of their time”, produse ale vremurilor lor. Adică nu anticipează dezvoltarea.

Specialistul subliniază însă că atunci când vorbește despre „inovație” nu se referă la proiecte care să epateze. „Eu cred că arhitecții trebuie să fie modești. Noi doar adăugăm la orașul deja existent”, subliniază Smets.

O recomandare pentru tinerii arhitecți? „Să fie ambițioși, dar nu în sensul de a fi concentrați pe a face ceva iconic, monumental. Să studieze brief-ul proiectului și să meargă dincolo de ceea ce vrea clientul, să aibă în vedere și contextul economic, social. Trebuie să am mereu în vedere că ceea ce construiesc rămâne aici o vreme. Așa că trebuie să te gândești: dacă o să vizitezi construcția aceasta peste 15 ani, vei fi mândru de ea?”, conchide Marcel Smets.

Puteți găsi AICI proiectele premiate și nominalizate la BATRA 2023.

Cine e Marcel Smets

Marcel SMETS a studiat arhitectură, inginerie (Universitatea din Gent, 1970) și design urban (Universitatea Tehnică Delft, 1974). A obținut un doctorat la Universitatea din Leuven (1976), unde a fost numit la catedra de Urbanism în 1978. A fost activ în teorie și istorie cu monografii despre Huib Hoste, Charles Buls, orașele grădină belgiene și reconstrucția Belgiei după 1914.

Smets a fost membru fondator al ILAUD (Urbino, 1978), profesor invitat la Universitatea din Salonic (1987) și la Universitatea Harvard GSD (2002, 2003, 2004). A fost membru al comitetului științific pentru EUROPAN (1995-2004) și președinte al Institut pour la Ville en Mouvement (2007-2015).

De-a lungul carierei sale de urbanist, Smets a fost implicat în proiecte de conversie a zonelor industriale abandonate și a infrastructurilor uzate: din 1989 până în 2001, în cadrul grupului de cercetare bazat pe design Projectteam Stadsontwerp pe care l-a fondat, din 2002, ca și consultant în diverse birouri, iar din 2015, în calitate de consilier și partener în ORG Urbanism.

În iunie 2005, Smets a fost numit arhitect șef pentru Regiunea Flamandă, un mandat de cinci ani, în care a condus numeroase comisii publice de proiectare. În 2009, Smets a devenit membru al Academiei Regale a Belgiei, Secția de Arte. În 2014, i s-a acordat Premiul Fundației MO-RO și a primit Matexi Legacy Award în 2016. Recent a publicat Foundations of Urban Design.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.