Închide

„Inovarea” este noua direcție strategică asumată de Cluj. Primăria va lansa un fond public de inovare. Primarul Boc, universitarii, oameni din clusterele IT au stabilit ce trebuie pus în strategia orașului pentru a se crea primul unicorn inventat la Cluj. Activist: „Ar trebui să ne concentrăm pe a face nu firme, ci un oraș unicorn”

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - feb. 20, 2021 0 242

Viitorul Clujului înseamnă o economie bazată pe informații, pe inovare, cercetare, dezvoltare, IT, parteneriate cu universitățile și cu asigurarea componentei de calitate a vieții, după cum a spus primarul Emil Boc la o dezbatere privind pregătirea capitolului dedicat economiei locale – economie, cercetare, inovare – cu experții Băncii Mondiale, cei care pregătesc strategia Clujului pentru 2021-2030.

Ca să crească salariile, orașul are nevoie să atragă investiții străine consistente și să se concentreze asupra tipologiei de investitori, recomandă cei care fac strategia. În prezent sunt încă nevalorificate avantajele pe care le oferă zona metropolitană – orientarea industriilor pe zone, în funcție de calificarea populației – logistică, transport la Gilău, Jucu, Bonțida, mai arată experții.

Orașul are potențial să facă inovare, dar mai are nevoie de o serie de ingrediente până să ajungă „de la fabricat în Cluj, la inventat în Cluj” cum a început să traseze Boc, mai nou, dezideratul pentru Cluj.  Colaborarea reală între universitățile clujene pe proiecte de cercetare pluridisciplinare, chiar pregătirea unificării tuturor universităților din oraș și crearea universității metropolitane, a ținut să numească unul dintre aceste ingrediente rectorul UBB, Daniel David. Educație reală în școli cu privire la antreprenoriat, a menționat un altul, directorul Arobs Transilvania, Voicu Oprean.

Pe partea tehnologică ar fi 200 de firme care fac inovare, iar ele sunt concentrate în zona de clădiri de birouri clasa A – centru, Mănăștur, Gheorgheni sau Mărăști – așa că s-a recomadat Primăriei să aducă în oraș spații dedicate care să stimuleze coliziunea dintre aceste firme sau să preia modeul Berlinului care se bazează pe cultura barurilor, restaurantelor și cafenelelor pentru a stimula discuțiile între oameni care să facă inovare. E nevoie și de conectarea cu piața din SUA unde se dă tonul sau parteneriate strategice cu alte regiuni, cum a fi Oradea, au mai spus cei de la Banca Mondială.

Pentru ca dezideratele asumate de primar în ultima perioadă „Oraș pentru oameni, nu pentru profit”, „Nimeni nu este lăsat în urmă”, „Nu ești inovativ dacă nu ești incluziv” un activist prezent la discuții a chestionat echipa Băncii Mondiale și a sugerat că ar fi mai bine ca, în loc de primul unicorn făcut la nivel local, Clujul să își asume să devină un oraș unicorn.

Dezbaterea în care s-a discutat despre capitolul economie, cercetare dezvoltare din viitoarea Strategie Integrată de Dezvoltare Urbană 2021-2039 pregătită de experții Băncii Mondiale a durat 3 ore. Primarul Emil Boc a moderat discuția, alături de directorul și coordonatorul Centrului de Inovarea și Imaginației Civică Ovidiu Cîmpean.

Boc a ținut să spună că Clujul nu mai e orașul industriei grele și că a trecut la o economie bazată pe informații și la una concentrată pe inovare, dezvoltare, it și că alături de parteneriatele cu universitățile clujene și prin concentrarea pe componenta de calitate a vieții (mediu, locuire ), dar și că acesta urmează să fie viitorul orașului. El a mai insistat pe colaborarea care există în oraș între administrație, universități, sectorul privat și cetățeni, ecosistemul promovat în oraș. „Dacă ascultăm de experți, de societatea civilă, dacă luăm deciziile ca un ecosistem, dacă ținem cont și de planificarea urbană, orașul va avea viitor”, a spus primarul.

Bogdan Heroiu și Oana Stănculescu, experți din echipa Băncii Moniale, au prezentat cifrele orașului și felul în care a evoluat economia Clujului.

Clujul e orașul cu cea mai rapidă creștere din România și din UE, e un pol de competitivitate la nivelul României, ceea ce arată în mod evident că s-a făcut ceva bine din 2005 până în prezent, a arătat Marcel Heroiu. El a arătat, spre exemplu, că între 2005-2019 s-au creat 65.000 de noi locuri de muncă în județ ceea ce reprezintă 12 % din toate cele create în România în aceeași perioadă. Dar și că doar 1/3 din populația din zona metropolitană a Clujului mai lucrează în sectorul agricol.

Ca să crească salariile, orașul are nevoie să atragă investiții străine consistente și să se concentreze asupra tipologiei de investitori, recomandă Oana Stănculescu. Acum, Clujul ocupă locul II după Bucucrești, 22% din totalul de angajați activând în firme cu capital străin. În prezent sunt încă nevalorificate avantajele pe care le oferă zona metropolitană – orientarea industriilor pe zone, în funcție de calificarea populației – logistică, transport la Gilău, Jucu, Bonțida, mai arată experții.

Aceasta a prezentat o analiză privind ecosistemul de inovare din Cluj și a arătat că, potrivit unei analize făcute personal pe componenta tehnologică, ar exista 100 de firme în oraș care fac inovare (produc produse proprii)  iar ele sunt concentrate în zona de clădiri de birouri clasa A – centru, Mănăștur, Gheorgheni sau Mărăști – așa că s-a recomandat Primăriei să aducă în oraș spații dedicate care să stimuleze coliziunea dintre aceste firmele sau să preia modelul Berlinului care se bazează pe cultura barurilor, restaurantelor și cafenelelor pentru a stimula discuțiile între oameni care să facă inovare. E nevoie și de conectarea cu piața din SUA unde se dă tonul sau parteneriate strategice cu alte regiuni, cum a fi Oradea, a mai spus Stănculescu. Ea a mai apreciat că există ecosistem de inovare în Cluj dar că el trebuie stimulat.

Un activist din Cluj a subliniat necesitatea ca strategic vorbind, administrația să se concentreze pentru a face din Cluj un oraș Unicorn și nu să genereze o firmă de acest timp.

Dezbaterea a fost moderată de primarul Emil Boc care a intervenit înainte și după fiecare prezentare, la fel și în cazul celor care au luat cuvântul. Au exprimat un punct de vedere cu privire la strategie și noua direcție „inovare” indicată de experți pentru dezvoltarea viitoare a Clujului rectorul UBB, Daniel David, prorectorul UTCN Daniela Popescu, Farkas András de la Grupul Pont, Bianca Muntean – coordonatoarea Clusterului IT, Voicu Oprean – directorul Arobs Transilvania, Sergiu Biriș – cel care și-a vândut firma cu aproape 500 de millioane de euro către Facebook,  Ion Petrovai, Cristian Dascălu, Andi Daisler, activistul Szakáts István, managerul  proiectului ReFlow concentrat pe livrarea unei model pe partea de economie circulară, din partea ARIES – Andra Tănase și activistul Flaviu Petean.

Rectorul UBB a arătat că Universitățile că potrivit noilor modele de inovare, de care se ține cont și pentru acordarea finanțărilor la nivel european, au un rol crucial în generarea de cunoaștere și a mai arătat că, la nivel de Cluj, față de mediul privat, ele excelează pe această parte. „Pun pariu că nimeni nu știe că UBB e printre primii în lume la tehnologiile de stocare a carbonului din atmosferă, că e vârf de lance în nanotehnologii cu aplicații în sănătate, mediu sau materiale, că e vârf de lance în tehnologii și sănătate mintală. Când spun vârf de lance spun că oamenii de la noi sunt între primii 2% cei mai citați oameni ai lumii”, a arătat David. Ca să performeze pe această parte, a arătat David, e nevoie de infrastructură sau de clădiri turn dotate ca în afară, unde nu se duc materialele și substanțele cu un cărucior ca în cazul chimiei din Cluj care nu are lift, fiind amplasată într-o clădire monument. De asemenea, a mai arătat David, e inadmisibil ca în Cluj universitățile să nu colaboreze și să facă proiecte comune de cercetare-inovare, așa cum se întâmplă în prezent. El a mai ținut să spună că, pentru un viitor sau pentru a conta în domeniu, Clujul are nevoie de o universitate metropolitană sub umbrela căreia să se unifice toate structurile universitare ale orașului. Egosistemul e încă cel care guvernează sectorul universitar clujean, a mai arătat David, și pentru ca Clujul să se bată cu marile centre europene de profil trebuie să caute formule în care să colaboreze real, a mai spus David. Rectorul UBB a mai spus că nu e de ajuns să mergi în afară și să vii cu idei și proiecte care să construiască ecosisteme în oraș deoarece ele se pot dovedi fantasmagorice dacă nu este cine să lucreze pe ele și să genereze inovare așa că a recomandat ca strategia să țină cont și de universități.

În cadrul dezbaterii, Ovidiu Cîmpean a arătat că Primăria vrea să lanseze un fond de inovare și experiment susținut cu fonduri publice și l-a chemat, pe parcursul discuțiilor și  pe directorul AROBS să vină cu propuneri pentru felul în care ele va arăta. „E o surpriză. Obiectivul său este creșterea culturii antreprenoriale”, a mai arătat Cîmpean.

Boc a ținut să arate că e convins că peste niște ani, „nu mulți”,  fondul de inovare lansat de oraș va aduce primul unicorn (firma care valorează 1 miliard de euro) făcut în Cluj.

Daniela Popescu, prorector UTCN, a ținut să spună că, de fapt, colaborează foarte bine cu clusterele și cu primăria. A mai ținut să spună că UTCN va pregăti institutul de inteligență artificială (printr-un proiect cu bani europeni) și a recunoscut că el înseamnă și o clădire, pe lângă dezvoltarea de competențe. A mai invitat și firmele private ca Arobs să participe la inițiativă. A mai spus că Universitatea vrea să activeze și foștii studenți, oameni importanți acum la universități din lume, să își aducă contribuția la respectivul proiect. Popescu e convinsă că UTCN va fi în echipa care va face primul unicorn inventat în Cluj.

Andras Farcaș de la Grupul Pont, artizanul capitalei Tineretului și bugetării participative pentru tineri în oraș, a dorit să arate că e important să se țină cont și de partea de inovare socială și că aceasta să meargă și spre partea metropolitană. A militat să se insiste pe abordări între generații și interdisciplinare. A ținut să arate că, după 10 ani de dezvoltare, Clujul ar trebui să nu îi lase în urmă și pe cei care nu au salarii mari și a recomandat o abordare a Clujului și o imagine asupra a ceea ce va fi orașul și peste 30 de ani. „Orașe mari au făcut asta, Viena pe calitatea vieții, Londra a făcut un astfel de exercițiu. Cracovia, Gratz urmează să o facă. Să ne imaginăm viitorul în care totul se va schimba, să nu zic de schimbările climatice”, a mai spus Farcas.

Boc a spus că liniile mari strategice din SIDU sunt duse și până în 2050. El a anunțat că în luna martie va organiza o dezbatere cu toți tinerii din Cluj sub 18 ani  pentru ca ei să spună cum își imaginează orașul unde vor lucra și se vor pensiona, dar și că viziunea lor e importantă deoarece ei vor fi beneficiarii reali ai strategiilor la care se lucrează în prezent. I-a mai sugerat să gândească o bugetare participativă pentru respectiva categorie. El a mai ținut să spună că așa s-a născut Netflixul și RBNB-ul, de la idei.

Bianca Muntean, coodonatoare Clusterul IT Transilvania, a arătat, printre altele, că trebuie să se insiste pe modele de rezultate concrete pe partea de inovare nu doar să se uzeze de noțiune abstractă de ecosistem. A mai ținut să spună că în procesul de inovare sunt importanți și catalizatorii, cum e Clusterul pe care îl reprezintă.

Voicu Oprean, directorul AROBS, a insistat pe componenta metropolitană, în contextul pandemiei dar și pe cea de educație antreprenorială, atât în meidul universitar cât și în învățămîntul preșcolar și primar. A ținut să îi arate rectorului Daniel David că  firmele private au susținut programe universitare pentru studenți, fără bani europeni și a militat pentru creșterea competițiilor și pentru studenți arătând că de acolo vor apărea inovări și inovații structurale. Oprean a mai spus că își imagienază strategic Clujul ca o inimă care pulsează și că infrastructura e importantă dar și cea tehnică și cea mentală și a opinat că inovarea trebuie dusă și spre alte zone. Oprean a ținut să ofere exemplul lui Boc care, după ce a făcut geneoflexiuni la aparatul de eliberarea a biletelor gratuit, i s-a preluat exemplul  și în alte zone din România.

Sergiu Biriș, care a creat jumătate de unicorn, a recomandat pragmatism în privința inovării și unicornilor și a arătat că marii investitori se uită rece și pragmatic în sensul în care vor să vadă proiecte care pot crește global și accelerat. De aceea, a recomandat susținerea antreprenorilor tineri, ca ei să fie încurajați să intre în antreprenoriat cu proiecte educaționale de la cele mai mici pentru ca ei să învețe depre un buget de venituri și cheltuieli și ce înseamnă să atragi bani de la investitori. A spus că el a făcut un modul educativ pe aceată parte. A mai spus că crede în modelul cafenelelor pentru inovare, așa cum se întâmplă în Silocon Valley. A cerut facilități pentru antreprenorii tineri care de fapt sunt cei care aduc inovare deoarece sunt cei care „se aruncă de pe stâncă, construiesc avionul în aer și aterizează”. A mai arătat că într-un oraș precum Clujul, unde outsourcingul și lohn-il e cel mai dezvoltat și unde există tineri care câștigă 5000 de euro pe lună, doar programele de susținere a antreprenoriatului și facilitățile fiscale sunt cele care pot întoarce balanța. El a mai spus că și legislația din țară ar trebui ajustată în așa fel încât strat-up-urile să nu mai fie nevoie să se încorporeze internațional pentru a putea crește.

Boc a promis că pe partea de legislație se va implica și a arătat că ar trebui adoptat și în România modelul din Estonia unde se încurajează rezidența fiscală și facilitarea înființării în timp foarte scurt a unei firme.

Ion Petrovai, președinte Fresh Blood și inițiator al grupului universitar pentru inovare și antreprenoriat, a ținut să spună că banii urmăresc talentul care colaborează.”Sănătatea va fi noul IT”, a spus Petrovai, care a miliat pentru încurajarea colaborărilor și în acest sector. A arătat că e nevoie de susținerea de investiții consistente în sectorul de inovare și în cel de sănătate.

Cristian Dascălu, fondatotorul Cluj Hub, a arătat că e nevoie de fonduri publice pentru stimularea start-up-urilor care ar putea să atragă și investiții din domeniul privat.

Andi Daisler a spus că într-un oraș unde se insistă strategic pe inovare e încă o mare problemă asigurarea barelor de date deschise și a recomadat Primăriei să se implice pentru a schimba acest lucru. De asemenea, a arătat că orașele europene au strategii interpretate la nivelul tinerilor și copiilor dar și că Clujul ar trebuie să se concentreze și pe alte sectoare în afară de cel tehnologic la nivel de inovare, oferind exemplul de succes al regulamentului de finanțare pentro organizații nonguvernamentale care produce proiecte cu efecte în comunitate.

Activistul Isvan Szakacs a intervenit în cadrul discuției și a cerut să știe de ce doar inovarea primează la nivel strategic pentru Cluj, mai ales cea din sectorul tehnologic și a cerut să știe cum se vor pune în aplicare măsuri în noua strategie pentru a se pune în practică dezideratele anunțare de primarul Emil Boc ca: ”Oraș pentru oameni, nu pentru profit”, „Nimeni nu este lăsat în urmă” sau „Nu ești inovativ dacă nu ești incluziv”. El a recomandat ca prin strategie să poată apărea Clujul unicorn și nu firme unicorn.

Ulterior dezbaterii, Szakacs a scris pe grupul Clujul Civic de pe Facebook și a explicat că sectorul IT din Cluj nu avea în vechea strategie a orașului măsuri prevăzute specific, dar că el s-a dezvolatat independent de strategia orașului și a aderesat mai multe întrebări legate de strategia pregătită la Cluj, inclusiv ce măsuri sunt propuse pentru ca și administrația publică din Cluj să inoveze sau pentru ca cetățenii care nu împărtășesc componenta antreprenorială să poată să își găsească locul în Cluj.

Marcel Heroiu de la Banca Mondială l-a asigurat pe activis că inovarea e doar o componentă din strategie și că echipa se preocupă de toate categoriile sociale din oraș.  „Nu vrem să fie Clujul numai despre inovare și să ajungem ca în San Fancisco unde profesorii dorm în autobuz pentru că nu își permit chiriile din oraș”, a spus Marcea Heroiu, expert în cadrul echipei Băncii Mondiale. El a mai spus că susține un oraș pentru oameni și chiar un oraș pentru copii.

Detalii: AICI 

Managerul  proiectului ReFlow concentrat pe livrarea unei model pe partea de economie circulară, din partea ARIES, Andra Tănase, a recomandat preluarea rezultatelor proiectului în cadrul strategiei.

Activistul Flaviu Petean a militat și pentru intervenții de reducere a poluării în Cluj, nu doar pentru partea economică. Boc l-a asigurat că strategia se preocupă de toate componentele calității vieții sau că în 2045 Clujul vrea să fie oraș neutru din punct de vedere climatic.

Boc a ținut să spună că Primăria are CIIC-ul care e un spațiu deschis care stimulează inovarea.

A mai spus pe parcusul discuțiilor că va activa consiliului diasporei, suspendat pe timpul campaniei electorale din 2020, cu bătaie pe parteneriate strategice și în SUA.

A subliniat că știe că la nivel european doar 16 % din firmele Unicor de la nivel global sunt din UE și că s-a fixat ca țintă pentru 2025 ca procentul să crească la 25%.

Marcel Heroiu a mai spus că din punctul de vedere al celor care trăiesc din a face strategii, la Cluj este o abordare pro activă, având în vedere că Primăria își asumă procesul de elaborare a strategiei. El a mai spus că strategia e publică și că nu există parti pris-uri. A mai ținut să spună că Primăria din Cluj, cu bugetarea participativă preluată de peste 60 de administrații locale din România, face nu doar inovare ci dă un exemplu de implicare.

(slide prezentat de primarul Emil Boc)

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu