Inflaţia a fost listată ca fiind una dintre primele trei surse de îngrijorare de peste 80% dintre respondenţi şi ca fiind preocuparea numărul unu de către două treimi dintre consumatori. Ca urmare, consumatorii îşi direcţionează cheltuielile către bunuri esenţiale şi către retaileri precum discounterii, hipermarketurile şi supermarketurile.
Comparativ cu alte ţări din Europa, doar britanicii sunt mai îngrijoraţi decât românii de creşterea preţurilor, inflaţia fiind cel mai important motiv de îngrijorare pentru 69% dintre britanici. Mai puţin îngrijoraţi de creşterea preţurilor sunt italienii (52%), spaniolii (53%), francezii şi germanii (57%).
Surprinzător, cei mai îngrijoraţi români de efectele inflaţiei sunt persoanele cu venituri mari şi Baby Boomers ( persoanele născute între 1946 şi 1964) aceştia devenind mult mai conştienţi de impactul total asupra bugetului personal şi al familiei, dorind astfel să se protejeze de neprevăzut şi să menţină un stil de viaţă sustenabil.
Generaţia Millenials este în principal îngrijorată de siguranţa locului de muncă, iar Generaţia Z de schimbările climatice
Dacă inflaţia este preocuparea principală, celelalte două îngrijorări majore ale românilor sunt invazia Ucrainei şi accesibilitatea serviciilor medicale.
Cele mai îngrijorate persoane de atacurile din Ucraina sunt cele cu venituri mari şi românii din generaţia Baby Boom (persoanele născute între 1946 şi 1964), iar accesul la servicii medicale este un motiv de îngrijorare pentru persoanele cu venituri mici şi generaţia Baby Boom.
Siguranţa locului de muncă este un factor semnificativ de stres pentru Millennials (persoane născute între 1981 şi 1996), iar schimbările climatice reprezintă o problemă importantă de îngrijorare pentru Generaţia Z (persoane născute între 1997 şi 2012, peste 18 ani) şi pentru persoanele cu venituri ridicate.
De asemenea, 30% dintre consumatori au schimbat recent magazinul de la care îşi făceau în mod frecvent cumpărăturile.
Totodată, majoritatea respondenţilor se aşteaptă ca preţurile produselor de bază să crească pe tot parcursul anului viitor.
Astfel, în ultimele 4-6 săptămâni, 80% dintre consumatorii români şi-au schimbat comportamentul atunci când au cumpărat alimente şi produse esenţiale, de exemplu au ales produse de uz casnic mai ieftine sau marca proprie a retailerului. Românii au ales branduri mai ieftine sau de tip marcă proprie mai ales în ceea ce priveşte produsele de uz casnic (77%), gustările şi dulciurile (71%), alimentele congelate (70%), lactatele şi ouăle (67%).
În acelaşi timp, în ultimele 4-6 săptămâni, 30% dintre consumatori au schimbat magazinul de la care îşi fac cumpărăturile, nedistingându-se clar un format de retail câştigător. Cei care au făcut acest lucru au fost motivaţi de preţurile mai mici (35%) şi de economii în ceea ce priveşte costurile cu benzina (18%). Aproximativ 22% dintre respondenţi au spus că au luat această decizie pentru a obţine un raport calitate-preţ mai bun sau strict o calitate mai bună.
Consumatorii cumpără mai puţin din magazinele de proximitate şi din cele specializate (cu preţuri mai mari), preferând supermarketurile, hipermarketurile şi magazinele de tip discounter ca urmare a tendinţei de a renunţa la confort în favoarea preţului.
Magazinele de tip discount au cei mai fideli consumatori (doar 28% dintre clienţi au făcut mai puţine cumpărături), dar nu sunt încă destul de răspândite geografic – 28% dintre consumatori nu au cumpărat niciodată de la un discounter.
Cele mai afectate de noile comportamente de cumpărare par a fi magazinele alimentare
specializate, 41% dintre clienţi cumpărând mai puţin din cadrul acestora în ultimele 4-6 săptămâni.
Studiul „Consumer Sentiment Survey” a fost realizat de McKinsey&Company România în luna noiembrie.
Studiul a urmărit trei teme (cum se simt consumatorii, ce observă aceştia şi cum reacţionează) şi a înregistrat aproximativ 1.000 de respondenţi, cu vârsta de peste 18 ani din toate categoriile de venituri.
sursă foto: Getty Images
