Închis de ani de zile, unul dintre cele mai mari muzee din țară, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, face expoziție cu portrete feminine la Bastionul Croitorilor

Închis de ani de zile, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei face expoziții cum poate, acum MNIT anunță că deschide – la Bastionul Croitorilor – o expoziție ce prezintă o serie de portrete feminine aflate în colecțiile muzeului. ”E un regal de portrete ale unor femei care s-au făcut remarcate în perioada în care și-au trăit viața, ajungând să fie imortalizate în acest fel, pentru frumusețea, statutul sau chiar pentru viața lor ieșită din comun”, apreciază directorul muzeului, Felix Marcu.

Expoziția este alcătuită din 18 reproduceri ale unor portrete feminine în gravuri sau acuarele din secolul al XIX-lea, aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei. Acestea portretizează doamne din înalta societate, actrițe ori dansatoare celebre în epocă, ce au performat pe scenele europene sau transilvănene. ”Actriţele sau dansatoarele vremii constituie altă categorie de personaje feminine care s-au făcut remarcate în viaţa publică a vremii. Miklós Barabás sau Carol Popp de Szathmáry, artiști de marcă de la mijlocul secolului al XIX-lea, au imortalizat în litografiile lor câteva dintre actriţele care au evoluat pe scenele lirice sau dramatice din Transilvania, de obicei în turnee, unele desfășurate la Cluj”, precizează curatorii expoziției, Melinda Mitu și Claudia Bonța.

Galeria include portretul actriței franceze Élisabeth-Rachel Félix cunoscută și ca Mademoiselle Rachel (foto mai jos).

”Frumoasa și talentata actriță a fost iubită de capete încoronate ale vremii, printre care împăratul Napoleon al III-lea al Franței sau Alexandre Colonna-Walewski, fiul natural al împăratului Napoleon I al Franței. O altă celebritate este Fanny Elssler, prim-balerină la Kaiserliches und Königliches Hoftheater din Viena. Balerina austriacă a evoluat pe marile scene ale lumii, ajungând până în Lumea Nouă unde a fost primită chiar de președintele Statelor Unite ale Americii Martin Van Buren, ori Marie Lafarge Capelle (foto mai jos), condamnată la închisoare pe viață în 1840, într-un proces controversat în epocă”, prezintă curatorii.

Acestor portrete li se adaugă o mică serie de portrete compoziționale, dar și reproduceri de secol XIX după opere consacrate. Litografiile prezentate în cadrul expoziției provin din fondurile Bibliotecii Universitare Clujene, transferate în patrimoniul Societății Muzeului Ardelean la începutul secolului al XX-lea.

Expoziția s-a deschis ieri la Bastionul Croitorilor și poate fi vizitată până în 9 martie.

Nici un comentariu

Actual de Cluj