În așteptarea „noului Someş”: imagini cu propunerile arhitecților din concursul pentru reamenajarea râului care traversează orașul
Dezvoltare by Kristina Reştea - apr. 15, 2018 0 9415
Someşul poate fi un „spațiu ușor explorabil, care invită la socializare, relaxare și loisir”, un „spaţiu social”, deschis comunităţii. Cel puţin astfel de viziuni se regăsesc în propunerile din proiectele premiate după concursul de reamenajare a Someşului. Gruparea „Someşul Nostru” (apărută în spaţiul public la momentul scandalului cu posibila lărgire pentru maşini a Splaiului Independenţei) reaminteşte propunerile arhitecţilor şi spune că oraşul are nevoie de o administraţie eficientă, dincolo de declaraţii.
Proiectul câștigător al concursului de soluții pentru amenajarea Someșului, în Cluj-Napoca, a fost anunţat la început de octombrie şi aparține unei echipe de arhitecți din Spania. În timp ce se lucrează încă la studii de fezabilitate și au loc întâlniri cu autoritățile responsabile de administrarea parcursului râului, iar malurile stau neamenajate, vă readucem câteva imagini cu propuneri de integrare a Someșului în viața orașului.
„Campania SOS Someșul nostru propune conectarea spațiilor verzi dintre Podul Garibaldi și Florești pentru a crea cel mai mare spațiu public al orașului. Vrem porți, deschidere și un oraș aerisit în loc de garduri. Master planul pentru Someș a gândit amenajarea Someșului, însă pentru concretizarea lui avem nevoie de o administrație proactivă și eficientă, care are ca scop creșterea calității vieții pentru clujeni, dincolo de declarații”, spun reprezentanţii Someşul Nostru pe pagina de Facebook şi prezintă proiectele premiate în urma concursului pentru Someş.
Viziunea echipei clasate pe locul al II-lea (SC Planwerk Arhitectură și Urbanism) este că Someșul are posibilitatea de a deveni un adevărat loc iconic al Clujului. „Cursul râului este văzut ca o axă care conectează nu doar peisajele urbane și naturale ce îl flanchează, ci, implicit, și comunitățile umane. Astfel, Someșul s-ar putea transforma dintr-un spațiu care acționează mai degrabă ca barieră naturală între zonele pe care le străbate, într-un spațiu ușor explorabil, care invită la socializare, relaxare și loisir. Proiectul prevede racordarea celor două maluri prin noi poduri pietonale, crearea de alei și piste de biciclete (unificate), o mai bună accesare a zonelor de țărm prin construirea de maluri terasate și platforme în consolă, puncte de închiriere a ambarcațiunilor de agrement sau extinderea zonelor de plajă. Ne interesează și dimensiunea ecologică a masterplanului prin soluțiile care se aduc pentru menținerea ‘sănătății râului’: îmbunătățirea calității apei prin separarea apei pluviale de apa uzată menajeră, identificarea surselor de poluare, dar și protejarea ecosistemelor aflate pe cursul Someșului”, se arată în descrierea proiectului.
Foto: proiect Planwerk
„Râul Someș este o zonă cu un uriaș potențial de dezvoltare urbanistică. Câștigătorii master planului de amenajare a râului Someș arată foarte clar cum Parcul Babeș, cel mai mare parc actual al Clujului, este conectat la râu. De ce acest lucru nu se întâmplă? Ce parcuri ați văzut voi cu taxă de intrare și gard la apă?”, întreabă cei din comunitatea online Someşul Nostru. Echipa de pe locul III (Maius Moga, Atelier MASS) propune integrarea Someșului în viața orașului Cluj imaginându-l ca ‘spațiu social’ deschis activităților cotidiene. În acest sens, una din soluțiile aduse de proiect este facilitarea accesului public la zonele de mal ale râului prin eliminarea gardurilor din jurul spațiilor verzi (Parcul Babeș, Parcul Armătura, Parcul Rozelor) și prin crearea de poduri pietonale și pontoane. O idee binevenită este păstrarea elementelor de patrimoniu industrial din zona parcului Armătura.
Foto: proiect Atelier Mass:
Amintim că proiectul câştigător aparţine firmei spaniole de arhitectură Practica, ce a înscris un proiect semnat de Jaime Daroca, José Mayoral și José Ramon Sierra. Proiectul propune crearea de mai mult spațiu pentru râu și, în acest fel, crearea unei identități mai puternice a acestuia și în același timp generarea unei noi relații între comunitate și râul care îi aparține. Totodată proiectul propune noi perspective asupra râului, prin remodelarea topografiei și prin crearea de noi itinerarii și spații oferite locuitorilor.
Vezi şi:
