Împănatul Boului la Mintiu Gherlii de Rusalii, care e programul
ActualitateDin județ by Actual de Cluj - mai 26, 2023 0 373
Rusaliile sunt marcate la Mintiu Gherlii pe 4 iunie cu sărbătoarea Împănatul Boului.
Duminică dimineață de la ora 9 are loc Sfânta Liturghie, urmată de la ora 11 de Slujba de Sfințire a țarinei.
La ora 13 are loc pornirea cu boul împănat pe drumul principal, arată gherlainfo.ro.
De la ora 14 începe un bogat spectacol folcloric. În program vor evolua Mihai Emil cu formația Rapsodia Someșană, Grupul Tradițional al Cebenilor, Tradiții Ormănene, Ciprian Picovici cu Bașardăii Clujului, Dan Fodor, Denisa Popovici, Lidia Moholea, Ariana Fodor, Ovidiu Stan, Ansamblul Mugurii Mintiului, Bogdan Toma, Ana Muntean, Adela Zanc, Cristina Moșuțan, Alina Ploaie și Marcel Avram, Larisa Gurzău.
De Rusalii se organiza în fiecare an la Mintiu Gherlii, la Batin, Mănăstirea, Unguraș și la Țop sărbătoarea Împănatul Boului.
Un obicei unic în Transilvania are loc la Cluj, de Rusalii.
E vorba de ”Împănatul boului”, un obicei întâlnit doar în câteva locuri din Transilvania, iar la Cluj acesta are loc în Batin și Mintiu Gherlii, în 12 iunie, cu ocazia sărbătorii Rusaliilor. Obiceiul ţine de tradiţia agrară şi de fertilitate şi constă în desfăşurarea unei adevărate procesiuni pe uliţele satului, având în centru un bou sau o pereche de boi, împodobiţi cu frunze, flori și panglici colorate. Obiceiul diferă de la comună la comună: de exemplu, în comuna Căianu Mic pe ulițe apar și „draci” – feciori cu măști hidoase, care intră în gospodăriile oamenilor. În satul Mănăstirea din apropierea Dejului, unde e păstrat acest obicei, fetele se întrec ca să pună o coroană de flori între coarnele boului. Tradiția spune că prima dintre ele care va reuși acest lucru este prima care se va mărita. Obiceiul e de pe vremea dacilor, spun etnologii. Boul astfel împodobit care cununa de flori până în gospodărie precedat de dansatori și de ceterași. O dată cununa adusă în bătătura gospodăriei – unde stăpânul casei îi așteaptă pe ceterași și dansatori cu pălincă, pită și sare – aceasta e urcată pe acoperișul casei ca să alunge spiritele rele.
Iată cum e prezentat acest obicei de către etnologii Muzeului Etnografic din Cluj-Napoca:
Cunoscut sub numele de „împănatul boului“ sau „boul înstruţat”, obiceiul avea loc în satele transilvănene în preajma verii, la sărbătoarea Rusaliilor. În zilele noastre, aria lui de răspândire s-a redus foarte mult datorită modernizării lumii rurale, păstrându-şi continuitatea doar în câteva sate de pe văile Someşului şi Ţibleşului. Conform tradiţiei, cel mai vestit fecior din sat alegea în ajunul acestei sărbători un bou frumos, pe care îl ducea la păscut într-o poiană, unde era lăsat liber o noapte întreagă. La revărsatul zorilor, boul era readus în sat şi pregătit pentru ceremonial. După purificarea acestuia, prin spălare cu „apă neîncepută”, i se punea la gât o cunună de flori de câmp, spice de grâu si sânziene, clopoţei în coarne, iar fetele „îl îmbrăcau” cu feţe de masă şi covoare alese în războiul de ţesut, cu panglici si brâie, dându-i o înfăţişare fabuloasă. Feciorii din alaiul însoţitor îşi făceau coifuri, obrăzare din coajă de cireş sălbatic pentru a-şi ascunde identitatea, înlâturând astfel posibila agresiune a forţelor malefice. Îndrumat de un vătaf, alaiul ducea „boul înstruţat” din gospodărie în gospodărie, în timp ce feciorii intonau oraţii-colinde dedicate zeului suprem (Soarelui). Acest ceremonial se organiza cu scopul de a aduce noroc, belşug şi sănătate oamenilor şi pământului.
Citește și:
