Hidrocentrala de la Răstolița: după 30 de ani de blocaje, Curtea de Apel Cluj dă undă verde lucrărilor. Burduja: ”e o victorie de etapă (…) lucrarea se va termina, după zeci de ani de neputință”. La instanțele din Cluj, alte procese continuă
Actualitate by Actual de Cluj - dec. 25, 2025 0 252
O mică hidrocentrală de lângă Cluj de care se vorbește de trei decenii e în mijlocul unui aprig proces între ONG-uri și autorități, care s-a tranșat, după mulți ani, în urmă cu câteva zile la Curtea de Apel Cluj.
E vorba de hidrocentrala din localitatea mureșeană Răstolița, unde autoritățile vor să construiască încă din vremea comunismului o microhidrocentrală; reluarea planurilor, în urmă cu câțiva ani, a fost blocată în instanță de două ONG-uri din Cluj, BankWatch și Declic, care au cerut ordonanță președințială și au invocat suspendarea acordului de mediu. Fostul ministru al mediului Sebastian Burduja spune acum că juriști ”plătiți regește din “donații”” (sic-n.red.), ”de la două “asociații de mediu” experte în sabotaj energetic” nu au reușit să încline balanța în favoarea ONG-urilor.
”Curtea de Apel Cluj a făcut dreptate: a desființat soluția din prima instanță și a respins cererea de oprire a lucrărilor. Magistrații au spus exact ce am spus și noi de la început”, spune Burduja. Răstolița ar urma să producă 117GWh, cât pentru peste 50-60.000 de români.
Centrala din Răstolița, începută în 1989, e aproape finalizată. Burduja face bilanțul: ”hidrocentrala e gata. Barajul e gata. Stația e gata”. ”Tot ce rămâne de făcut e defrișarea unor cioturi (da, cioturi, pentru că defrișarea efectivă s-a întâmplat acum zeci de ani)”.
Asta spune Burduja; între timp, însă, cele două ONG-uri au deschis numeroase alte procese împotriva continuării lucrărilor, la instanțele din Cluj; în urmă cu câteva luni Curtea de Apel Cluj a admis recursul acestora împotriva sentinței civile în unul dintre dosare, la Tribunalul Cluj, pe care a casat-o și a dispus suspendarea acordului de mediu până la soluționarea unui alt dosar, 454/117/2025, al Tribunalului Cluj. Acest dosar încă e pe rol, cea mai recentă înfățișare a fost în 9 decembrie, cu un nou termen pentru 3 martie anul viitor.
Din argumentele ONG-urilor:
”Dacă proiectul hidroelectric moștenit de la Nicolae Ceaușescu va fi dus mai departe, va fi defrișat și inundat unul dintre cele mai bine conservate arinișuri din Europa. Asta în condițiiile în care arinișul a fost declarat habitat protejat prioritar în UE. De asemenea, va dispărea într-o țeavă principalul râu din România în care se mai înmulțește lostrița. În zona de dezvoltare durabilă a parcului unde se află suprafața vizată, legea permite doar investiții ce respectă principiile de utilizare durabilă a resurselor naturale. O asemenea investiție ar trebui să asigure prevenirea oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversitatii. Dar un proiect hidroenergetic care defrișează, betonează și inundă arii protejate se află la opusul oricăror asemenea principii de dezvoltare durabilă. Aceste lucrări au un impact devastator și ireversibil asupra naturii”, arătau activiștii într-o petiție împotriva proiectului.
Lucrările la obiectivul „Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa” au fost demarate în baza Decretului nr. 95/1989 emis de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, Autorizaţiei de Construire nr. 304/03.12.1990 completată în anul 1997 cu adresa prin care valabilitatea autorizației de construire a fost extinsă pe toată durata de execuție a proiectului și a Acordului de mediu nr. 12/07.11.1990. În 1996 au fost actualizaţi indicatorii tehnico-economici ai investiției, reducându-se și debitul instalat de la 25 la 17 mc/s. În anul 2003 a fost elaborat Proiectul Tehnic al AHE Răstolița pe baza căruia a fost evaluat restul rămas de executat după ianuarie 2003 și încheiate contractele de execuţie cu diverşi antreprenori.
Soluția instanței, definitivă:
Respinge ca neîntemeiată excepţia nelegalei timbrări a recursului formulat de reecurentul MINISTERUL ENERGIEI.
Admite recursurile formulate de recurenţii SOCIETATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA S.A., MINISTERUL ENERGIEI, PREŞEDINTEŢE CONSILIULUI JUDEŢEAN MUREŞ, împotriva Sentinţei civile nr. 1967/10.09.2025 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul cu nr. 3053/117/2025, pe care o casează în parte şi, în consecinţă:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN MUREȘ, excepție invocată de acest pârât şi respinge cererea de ordonanţă preşedinţială formulată în contradictoriu cu acest pârât ca introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, excepție invocată de pârâta SOCIETATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA S.A. şi în consecinţă respinge ca inadmisibilă cererea de emitere a ordonanţei preşedinţiale.
Admite cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientul MINISTERUL ENERGIEI.
Respinge ca neîntemeiat recursul incident formulat de ASOCIAŢIA DECLIC şi ASOCIAŢIA BANKWATCH ROMÂNIA – FILIALA CLUJ. Menţine sentinţa recurată în privinţa soluţiei pronunţate cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului JUDEȚUL MUREȘ şi excepţia lipsei de interes a reclamantelor. Respinge ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării Sentinţei civile nr. 1967/10.09.2025 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul cu nr. 3053/117/2025, formulată de recurenta SOCIETATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA S.A.
Dispune restituirea cauţiunii în cuantum de 5000 lei, consemnată de recurentă prin recipisa nr. 211935687/1 din 16.12.2025 emisă de CEC Bank. Definitivă. Pronunţată în data de 19.12.2025, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Citește și:
