Fraudă cu tichete de vacanță în Cluj cu prejudiciu de un milion de lei, dosarul penal are zeci de volume, inculpații scapă cu prescripția

Actualitate by Actual de Cluj - feb. 27, 2026 0 149

O agenție de turism din Cluj și patru angajați ai acesteia au fost trimiși în judecată într-un dosar penal complex, instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, ce vizează fapte de complicitate la înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată, ambele în formă continuată. Firma a fost cercetată pentru înșelăciune, iar angajații – pentru complicitate la aceasta.

Potrivit rechizitoriului, în perioada februarie 2018 – martie 2020, inculpații ar fi pus la punct un mecanism prin care au încheiat 802 contracte de prestări servicii turistice cu 649 de clienți. În realitate, susțin anchetatorii, serviciile turistice facturate – în special pachete de cazare în unități hoteliere și pensiuni din România – nu ar fi fost prestate niciodată.

În cadrul acestor operațiuni ar fi fost falsificate 802 facturi fiscale și 802 chitanțe, înscrisuri care atestau în mod nereal atât furnizarea serviciilor, cât și încasarea integrală a sumelor aferente. Documentele ar fi fost ulterior înmânate clienților, cu știința că acestea urmau să fie folosite pentru decontarea cheltuielilor de la angajatori sau de la ordonatorii de credite.

Din vastul probatoriu testimonial adminsitrat în cauză reiese faptul că, clienţii SC #### ####### SRL au intrat în contact cu inculpaţii din prezenta cauză fie nemijlocit, prin deplasarea personală la sediul firmei situat pe Bulevardul Eroilor din Cluj-Napoca, fie telefonic la numerele de apel găsite în surse publice ori obţinute de la cunoştinţe comune. ”Cu unele excepţii, între suspecţi şi angajaţii firmei de turism a existat interacţiune directă iar legătura subiectivă s-a născut instantaneu, fapt cristalizat de răspunsul afirmativ al agenţilor de turism la întrebarea perenă: „eliberaţi facturi fiscale pentru decontarea indemnizaţiei de vacanţă?””, a arătat instanța în motivarea consultată de actualdecluj.ro. ”Reprezentarea faptului că niciunul dintre suspecţii clienţi ai agenţiei de turism nu doreşte în realitate achiziţionarea unui pachet de servicii turistice, ci doar acte menite să disimuleze o atare operaţiune comercială, angajaţii şi administraorul societăţii s-au rezumat, de regulă, la a solicita persoanelor interesate să comunice datele de identificare şi perioada de sejur dorită a fi consemnată pe factura fiscală. Acest din urmă element era necesar pentru ca serviciile turistice să figureze a fi rezervate în perioada de concediu acordată ori care urma să fie acordată clientului”.

În plus, pentru a facilita decontarea integrală a indemnizaţiei de vacanţă, clienţilor le erau solicitate informaţii minimale despre calitatea de funcţionar public sau de angajat în mediul privat şi despre plafonul maxim al indemnizaţiei de care beneficiază în baza actelor normative, colective sau interne.
În condiţiile în care angajaţii agenţiei de turism erau familiarizaţi cu lista unităţilor de cazare acreditate de Ministerul Turismului pentru participarea în cadrul programului naţional al voucherelor de vacanţă, de regulă unitatea de cazare nici nu îi era comunicată clientului anterior emiterii facturii, decât la cererea expresă sau în cazul în care clientul avea pretenţia să fie consemnată pe factură o anumită localitate.

Un client-suspect în dosar a relatat: ”în luna noiembrie 2018 m-am deplasat pe Bd. Eroilor din Cluj-Napoca la sediul agenţiei de turism şi am luat legătura cu o doamnă din câte îmi amintesc. I-am spus doamnei respective că doresc să obţin o factură pentru decontarea indemnizaţiei de vacanţă care îmi era decontată în numerar de către angajator. La întrebarea dânsei i-am comunicat că lucrez în cadrul IPJ (Inspectoratul Județean de Poliție-n.red.) şi totodată, i-am spus ce perioadă mă interesează să figureze pe factură pentru sejurul turistic. Nu ţin minte dacă am discutat cu agenta de turism despre unitatea de cazare ce urma să fie trecută pe factură întrucât acest lucru nu a contat. Oricum nu urmăream să folosesc serviciul turistic care figura pe factură, decât cu scopul strict de a-l deconta de la angajator”.
Tuturor clienţilor le-au fost eliberate factura fiscală şi chitanţa, ce atestă în mod nereal achiziţionarea unui pachet de servicii turistice la un preţ ce depăşeşte, de regulă, valoarea indemnizaţiei de vacanţă aptă să fie decontată, iar în multe situaţii angajaţii agenţiei de turism au încheiat contracte de prestări servicii şi au eliberat un înscris suplimentar, denumit „voucher electronic”, document care atestă, aparent, efectuarea rezervării la unitatea de cazare.
Din coroborarea declaraţiilor clienţilor, care au avut calitatea de suspecţi în cauză, rezultă faptul că societatea elibera documentele cerute de clienţi fie în aceeaşi zi, fie în decurs de câteva zile, astfel că în cea din urmă situaţie, clienţii au fost nevoiţi să revină la sediul societăţii pentru ridicarea documentelor.
Duspecţii-clienţi ai societăţii inculpate, care au recunoscut comiterea faptelor imputate, au învederat că au folosit documentele primite de la angajaţii agenţiei de turism în faţa angajatorilor ori a ordonatorilor de credite, după caz, cunoscând că solicită în mod fraudulos decontarea unor servicii turistice inexistente.

---

---

Anchetatorii susțin că, prin acest mecanism, au fost induși în eroare angajatori din diverse instituții publice, inclusiv structuri ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Inspectorate pentru Situații de Urgență și alte unități bugetare, fiind cauzat un prejudiciu total de 1.077.176,31 lei. În schimbul sprijinului acordat, reprezentanții agenției ar fi perceput, pentru fiecare dintre cele 802 operațiuni, un comision cuprins între 10% și 17% din valoarea sumelor facturate fictiv.

Dosarul cuprinde un volum impresionant de probe, cu zeci de volume, cel puțin 51: declarații ale inculpaților și martorilor, rapoarte de investigații, procese-verbale de ridicare a înscrisurilor și a datelor informatice, documente contabile, extrase de carte funciară, precum și adrese transmise de numeroase instituții publice. De asemenea, în cauză au fost instituite măsuri asigurătorii, inclusiv sechestre asupra unor bunuri.

Instanța a constatat ieri intervenirea prescripției răspunderii penale și a dispus încetarea procesului penal.

Conform hotărârii, „termenul de prescripţie de 5 ani s-a împlinit în luna mai 2025”, iar instanța a reținut că „a intervenit prescripţia răspunderii penale a inculpaţilor”.

Deși latura penală a cauzei a fost închisă, instanța a soluționat acțiunea civilă. O parte dintre prejudicii au fost recuperate pe parcursul anchetei, iar în alte situații părțile civile au renunțat la pretenții sau s-au împăcat cu inculpații. Pentru diferențele rămase, instanța a admis acțiunile civile formulate de mai multe instituții și a dispus obligarea inculpaților, în solidar, la plata unor sume reprezentând contravaloarea deconturilor acordate.

Nici un comentariu