AcasăActualitate FOTO Turnurile cu 27 de etaje pregătite pe platforma uzinei ...

FOTO Turnurile cu 27 de etaje pregătite pe platforma uzinei Remarul 16 Februarie, în atenția activiștilor din Cluj/”Ar fi regretabil ca proiectul să șteargă urmele incintei de patrimoniu care a modelat istoria orașului”/Cum arată fabrica înaintea proiectului imobiliar la care se lucrează deja din 2020

Actualitate Administrație Top News Urbanism by Actual de Cluj - oct. 21, 2024 0 488

Porțile celei mai vechi fabrici din Cluj, uzina de reparații de locomotive și vagoane Remarul ”16 Februarie” au fost deschise publicului în cadrul unui tur ghidat organizat de Someș Delivery. Pe platforma de aproape 6 hectare a fabricii se pregătește un proiect imobiliar de către proiectanții de la Arhimar, cu turnuri de 25-27 de etaje dar și cu păstrarea unor elemente de patrimoniu industrial din cadrul fabricii. Activitățile de producție ar urma să fie mutate în partea estică a amplasamentului.

După turul prin halele și istoria fabricii, consilierii locali sau activiști din oraș au atras atenția că patrimoniul industrial nu trebuie distrus în favoarea blocurilor și că elementele valoroase trebuie păstrate și conservate în Cluj de către cei care au în pregătire proiecte imobiliare.

” E locul în care locomotivele ajung când au nevoie de o revizie.Cu o istorie de 150 de ani în spate, Remarul păstrează cel mai important patrimoniu industrial al Clujului, inclusiv spectaculoasa hală de cărămidă arsă pe care o vedem peste podul gării, Cazangeria, unde, înainte de locomotivele diesel, erau reparate locomotivele cu aburi. Peste 3700 de oameni lucrau aici în anii de glorie ai uzinei și, în medie, se reparau 30 de locomotive pe lună. Platforma de 16h avea chiar și o seră de legume și o zonă dedicată creșterii animalelor, iar cantina servea zilnic masa pentru 2000 de oameni. Atelierele de reparații și utilajele sunt, pur și simplu, impresionante și mi-ar plăcea să le văd păstrate într-un muzeu al tehnicii. Ar fi regretabil ca proiectele de reconversie ale fostelor platforme industriale să ștergă urmele acestei industrii ce a modelat istoria orașului”, atrage atenția consiliera locală USR, Alexandra Oană.

Pe platforma Remarul 16 februarie din zona gării/autogării din Cluj-Napoca se pregătește un proiect imobiliar mixt cu turnuri. Planul Urbanistic Zonal pentru restructurarea urbană a platformei industriale Remarul 16 Februarie, de pe strada Tudor Vladimirescu nr.2-4 a primit avizul de oportunitate încă din 25.08.2022. Anul acesta fost pus în consultate publică de Primărie. Pe un teren de 5,9 hectare, proiectanții de la Arhimar Serv propun turnuri, unul dintre acestea având 27 de etaje, mai mult decât cea mai înaintă clădire construită în Cluj, West City Tower, care are 25 de etaje, proiectată de arhitectul Sorin Scripcariu. Potrivit proiectanților de la Arhimar Serv, pe parcela de șase hectare de teren, vor fi ridicate clădiri de 6, 20, 21 și, 27 de etaje, cu câte 3 niveluri de subsol pentru parcări, ansamblul urmând să fie deservit de un un număr total de 1.588. Alte 100 de locuri de parcare vor fi amenajate la sol, în interiorul parcelei. Funcțiunile propuse pentru acest clădiri sunt: locuire, birouri, servicii, alimentație publică. Se vor păstra o parte din construcțiile actuale, cele care sunt de patrimoniu istoric industrial.

„Am intrat la Remarul 16 Februarie S.A. prima dată printr-un tur ghidat organizat de Someș Delivery și personal al întreprinderii, la care au participat vreo 40 de clujeni, majoritatea studenți la Arhitectură și Sociologie, coordonați de profesorii lor.Uzina de peste 150 de ani are cel mai important patrimoniu industrial al orașului, îl vedem peste pod când mergem la autogară sau gară. Din păcate, acest patrimoniu industrial este umbrit la propriu într-un proiect de reconversie, de turnuri de peste 20-25 de etaje. Revitalizarea zonei industriale de langa Nadăș și Someș, unde sunt proiecte imobiliare cumulate de câteva miliarde de euro, este extrem de necesară, dar trebuie sa avem o dezbatere dacă vrem zgârie nori în oraș, ce funcțiuni publice, ce tip de mobilitate e favorizată. Eu cred că nu avem nevoie de zgârie nori, transportul public, pietonal si velo clar favorizat în fața mașinii, iar funcțiunile publice negociate la sânge. De pildă, trebuie ca lățimea culoarului verde la Nadăș să crească pentru a avea mai multe spații verzi. Apoi, dezbaterile trebuie să treacă dincolo de proprietatea privată. E vital sa discutăm de un coridor pietonal și velo la Nadăș, prin zona industrială care leagă Baciu de Cluj, si ii scoate pe clujenii metropolitani din trafic auto. E relevant de conectat autogara, care e praf, o rușine pentru oraș, de noul proiect imobiliar prin gradene și posibilități de a traversa dintr-o parte in alta, plus investiții în reorganizarea autogării in paralel cu proiectul imobiliar de la Remarul 16 Februarie. Foarte important e sa păstrăm mai mult patrimoniu decât e acum în proiectul imobiliar, și acela păstrat doar pentru ca o parte din zonă e protejată istoric. Dar e relevant de discutat si ce se întâmplă in viitoarele funcțiuni de patrimoniu, ca să aibă o componentă culturală, comunitară, publică, nu doar comercială. Iar aici primăria ar trebui să deschidă discuțiile, nu să se ferească de ele, să negocieze cât mai multe funcțiuni publice. Dintre poveștile ghidului, foarte interesant mi s-a părut cea legata de economia circulară a uzinei. Pe când erau aproape 3.000 de muncitori, exista o cantină imensă care ii servea. Uzina avea sere cu legume si fructe, pe care le-am pozat acum în ruină, dar și loc de creștere a animalelor, ca să scadă prețul de livrare a mâncării”, spune și activistul Adrian Dohotaru.

Turul ghidat 16 Februarie – Remarul realizat de Someș Delivery

a avut loc în 20 octombrie și toate locurile au fost ocupate.

„Am avut norocul de a fi ghidați de o persoană care cunoaște din interior Remarul de mai multe decenii (inginerul Chiorean – n.red). Pe lângâ aspectele tehnice ale procesului de reparare a locomotivelor cu aburi și apoi cele diesel, am aflat cum s-au creat, înainte de 1989, condiții adecvate muncitorilor care prestau munci foarte dificile în mediu toxic, pe bazele organizării socialiste a muncii. Ele au fost asigurate de o întreagă infrastructură socială în perimetrul platformei: cantinā, seră, școală profesională, cabinet medical și oftalmologic, club (cu fanfară proprie), şi evident, dincolo de platformă echipe sportive. Odată cu privatizarea, această micro-lume a dispărut cu desăvârșire. Activitatea economică a mai continuat, dar fiind în cădere liberă, numărul angajaților s-a redus de la 3000 la sub 300. Urmează acum o nouă etapă a „distrugerii creative” datorată modului în care capitalul este în continuă căutare de investiții profitabile. Cunoaștem modelul, vorbim de mult despre el în Cluj.

Noul care se va crea pe locul vechiului Remarul, este, conform recentului PUZ elaborat de Remarul Business Center SRL, un ansamblu de blocuri de 6, 20, 21 și 27 de etaje. PUZ-ul dezvoltării cu funcțiuni mixte (locuințe, spații cu funcții administrative, financiar-bancare, culturale și sportive, dar și grădinițe și școli) a fost în consultare publică în martie 2024, fiind precedat de avizul de oportunitate din martie 2020 și certificatul de urbanism eliberat în martie 2022. Proprietarul, unul dintre cei mai bogați afaceriști români, judecat într-un caz de dare de mită care a fost declarat prescris după 8 ani, promite că o parte din construcțiile de patrimoniu istoric industrial existente vor fi păstrate. Proiectantul este biroul Arhimar, care propune „păstrarea imobilelor de patrimoniu cu caracter estetic deosebit … și desființarea imobilelor parazitare”. Clădirea faimoasă a cazangeriei se va reabilita și transforma într-un spațiu de expo (ceva similar cu vechea Expo Transilvania). Se prevede retragerea activitāții economice spre zona estică a platformei. Lucru greu de crezut, datorită utilajelor vechi care nu este sigur că ar supraviețui relocării, şi ideii de a avea activitate industrială în imediata vecinătate a super-dezvoltării imobiliare promise”, spune și activista Eniko Vincze.

Aceasta a militat, de asemenea, pentru salvarea patrimoniului industrial, și nevoia ca autoritățile și clujenii să gândească mult mai curajos când vine vorba despre investițiile imobiliare din Cluj.

„Pierderea memoriei sociale a muncii industriale și a lucrătorilor industriali din trecutul îndepărtat, interbelic, și mai apropiat, cel socialist.

Asta s-ar putea păstra, ca respect față de această muncă și lucrători care au contribuit la modernizarea orașului conform standardelor din acele vremuri, în cazul în care s-ar crea un muzeu al industriei clujene, cu obiecte și narative expuse și accesibile unui public larg. Pierderea a încă unui fost teren public considerabil și a unei oportunități în orașul Cluj de a pune, prin regenerare urbanā, fostele platforme industriale în slujba interesului public prin realizare de locuințe sociale publice care să contracareze prețurile exorbitante de pe piața imobiliară clujeană. Asta s-ar putea realiza prin transferul a 25% din locuințele create de dezvoltator în fondul de locuințe al municipiului”, mai este de părere aceasta.

Arhitecții Marius Moga și Adriana Măgherusan au fost cei care au cotribuit la organizarea turului ghidat prin uzinele Remarul, în cadrul ediției de anul acesta a Someș Delivery.

„Cazul Clujului care a pierdut în ultimii 30 de ani foarte multe elemente de patrimoniu industrial nu este unic. Și în alte locuri din România și din lume, platformele industriale sunt ținta speculațiilor imobiliare, a lipsei de apreciere a valorii acestui tip de patrimoniu sau a asocierii acestuia cu perioada rău famată a comunismului și a lipsei unei abordări sustenabile reale, care să vină cu refolosirea construcțiilor deja existente. Zonele acestea, deja semi-abandonate, au lăsat spații largi să fie cucerite de o vegetație care adăpostește o biodiversitate rar întâlnită în interiorul orașelor. Malurile Somșeului și ale afluenților acestuia de-a lungul zonelor industriale sunt cele mai bogate în biodiversitate, iar restructurarea acestor zone transformă radical aceste oaze de vegetație, reducându-le capacitatea de reziliență pe care o oferă orașului prin pierderea biodiversității”, semnalează activiștii din cadrul Someș Delivery.

Cum arată uzina Remarul (fotografii din tur)

Despre proiectul imobiliar pregătit de Remarul 16 Februarie, societate aflată în portofoliul omului de afaceri Călin Mitică, Actualdecluj.ro a scris AICI.

Simulări cu proiectul (sursa biroul Arhimar/Primăria Cluj)