FOTO. Șase artiști clujeni au vrut să facă o „casă” pentru Brâncuși și doamna sa Pogany. Ce a ieșit

Un decorator, un pictor, un arhitect, un ceramist, un designer și un bucătar intră într-un… nu, nu într-un bar. Intră într-o casă din muzeu de sat. Iată ce iese:

În mijloc de sat și prin verdele de parc etnografic, se zărește o aprope-căsuță, cu acoperiș de paie, delimitată de „pereți” din nuiele prin care intră lumina și care lasă să se vadă copacii din jur. Intrăm. Locul pune laolaltă o canapea din rumeguș, un pat răvășit, pe paleți vopsiți în alb, scaune pictate și măsuțe alb-negru, străjuite de lămpi-ghiocei cu câte o sferă de lumină. O masă de gheață se topește (în timp ce știi că o clepsidră invizibilă a început deja să îi numere, în sens invers, cele 8 ore de viață), pe umerașe atârnă veșminte de „piatră”, iar pe mese așteaptă, la ora de mic dejun, bezele care se sărută. Știți ce e aici? E locul în care s-ar putea duce un dialog imaginar între Brâncuși și Madame Pogany a sa. Ori cel puțin aceasta a fost tema pe care șase artiști clujeni au avut-o atunci când au gândit proiectul pluridisciplinar „Nu mă uita”. După ce a fost prezentată la București, colecția a ajuns, de azi, pentru două săptămâni, la Cluj, în Parcul Etnografic ”Romulus Vuia”, ca tribut adus sculptorului Constantin Brâncuși.

Dacă Brâncuși ar dialoga aici cu domna sa Pogany nu avem cum să știm, dar de dialogat cineva a dialogat pentru „casa” din muzeu: Genoveva Hossu – decorator, Andreea Radu – pictor, Daniela Maier – arhitect, Ioan Sumedre Jr. – ceramist, Lucian Broscățean – fashion designer și Chef Adi Hădean sunt cei șase care au construit colecția.

„E o expoziție făcută din inimă, care are la bază iubirea, iubirea pentru muncă, pentru meserie și pentru oamenii din jurul nostru. Fiecare dintre noi a avut propria exprimare, dar totul e legat de un fir roșu”, spune Genoveva Hossu, care ne atrage atenția și asupra combinației alese, între materiale tradiționale și unele avangardiste.

Tulpinile din lemn și sfori, cu picături de rouă – lumină sunt corpurile de iluminat din casa în care nu știm dacă ar sta Brâncuși și Pogany. „Lămpile mele au fost gândite în așa fel încât să fie legăturile între elementele propuse de ceilalți colegi. De aceea am folosit și sfoara”, explică arhitecta Daniela Maier ideea din care s-a născut seria de lămpi.

Artista Andreea Radu a pictat scaunele cu spătar înalt interpretând motive populare gorjene. E tributul ei către sculptorul omagiat. „Simezele” de nuiele găzduiesc temporar câteva tablouri mici cu flori albastre. Sunt, desigur, flori de Nu mă uita! Semnate tot Andreea Radu.

Obiectele din ceramică create de Ioan Sumedre jr. aduc mai mult a piatră decât a porțelan, pentru a respecta tema brâncușiană, explică artistul, care ne mai dă o cheie de „citit” în farfurii: undele concentrice pe care le naște o piatră aruncată în apă și ecoul tradițiilor noastre au inspirat modelele.

Suprafețele imprimate digital pe creațiile vestimentare ale lui Lucian Broscățean trimit spre piatră și bucăți de marmură. „Înainte să fie cioplite”, precizează designerul.

Și în decorul creat de designeri și artiști intervine Adi Hădean, care se prezintă simplu: „eu sunt bucătar”. „Nu mă văd artist, participarea într-un proiect de genul ăsta nu îmi vine ca o mănușă, dar mi s-a părut distractiv. Mă uit ca la o piesă de teatru cu multe personaje ce vorbesc simultan. Spectatorul are un pic de lucru. Ideea cu care am venit eu a pornit de la esența actului artistic: transformarea imaterialului în material și felul în care a lucrat și Brâncuși, care transpune în realitate o idee îndepărtând dintr-un bloc de piatră ce nu ține de ideea respectivă”, sintetitizează Hădean. Așa că toată colecția s-a completat cu… aer. Cu „aer copt”, mai precis. „E greu să coci aerul, l-am ajutat cu albuș și cu zahăr. Au rezultat bezelele, pe care le-am asamblat în forma folosită de Brâncuși pentru a reprezenta sărutul sau apropierea”, zice Hădean.

Înainte să ajungă „acasă”, colecția prototip a echipei de clujeni a fost prezentată în cadrul Romanian Design Week și a putut fi vizitată apoi la Hanul Gabroveni și 360 HUB. Așa că întrebăm: are piața locală suficienți consumatori pentru astfel de produse sau e monopol de Capitală? În forme diverse ca lucrările lor, cei din echipa zic „da” pentru piața de Cluj. Lămpile Danielei Maier și-au găsit deja clienți (doi chiar la Cluj), spune arhitecta, designerul de interior are clienți pe piața locală și inclusiv produsele de aici s-ar potrivit în case, nu în muzee, zice Genoveva Hossu, care adaugă: Clujul e „oază” de cultură. Pictura artistei Andreea Radu se vinde în Cluj. „Poți să trăiești din asta”, chiar dacă au fost și perioade complicate, spune și ceramistul din proiect. Clujul găzduiește un mediu cultural efervescent și a generat platforme pentru diverse acte artsitice, spune și designerul Lucian Broscățean. „Eu nu aș alege alt loc în care să creez”, concluzionează designerul.

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.