Închide

FOTO De ce consideră analiștii că mall-urile nu îşi vor pierde din relevanţă în următorii 25 de ani? Unde se poziționează Clujul

ActualitateAdministrațieTop News by Actual de Cluj - iun. 25, 2024 0 161

În ultimii 25 de ani, marile centre comerciale din România au trecut printr-un amplu proces de dezvoltare și reinventare. În doar un sfert de secol, acestea s-au transformat din simple destinații pentru cumpărături, în adevărate experiențe urbane, care, pe lângă magazine, integrează zone de relaxare, cinematografe, spații de joacă pentru copii, zone unde se poate lua masa, parcuri și chiar evenimente variate, de la festivaluri culinare sau proiecții de film, până la competiții sportive sau expoziții culturale ori new media. Sunt destinații care au evoluat, fiind o traducere a obișnuințelor de consum și, mai nou, de petrecere a timpului liber.

📷 Vlad Cupşa ◘ http://komiti.media/

În România, IULIUS este unul dintre pionierii acestui tip de retail, care inaugura în aprilie 2000, la Iași, primul mall din afara Capitalei și printre primele din țară. Același nume ajungea și în Cluj-Napoca, în 2007, cu o suprafață mai mare și o ofertă de magazine și mai bogată. Pe piața locală au apărut și alte mall-uri la acea vreme, iar în ultimii ani s-au anunțat noi proiecte care includ suprafețe generoase pentru shopping, tocmai pentru că există cerere din partea publicului consumator, dar și din partea unor branduri care vor să activeze în Cluj-Napoca. Mall-urile au evoluat mult, iar analiștii spun că au ajuns să ofere experiențe din ce în ce mai complete, trend care se regăsește în prezent în toate marile orașe din țară.

Carmen Ravon, Head of Retail Occupiers CEE la CBRE, a explicat într-o analiză realizată de Business Magazin la începutul anului faptul că, în prezent, locurile de promenadă preferate de bucureșteni și nu numai de aceștia au devenit chiar mall-urile: „Într-adevăr este un specific local şi încă de mulţi ani faptul că mall-ul ca tip de format este un loc de promenadă, în special pentru bucureşteni. Observăm însă că după pandemie, rata de conversie în cumpărături este mai mare în acest format de tip mall, în timp ce pentru promenadă bucureştenii se îndreaptă uşor-uşor, în special pe parcursul verii, şi către alternative de retail stradal, acolo unde ele s-au dezvoltat”.

Analiza Business Magazin arată că mall-ul a evoluat aproape în acelaşi ritm cu publicul: de la suprafeţe mici, de 15.000 – 30.000 mp, la suprafeţe de aproape 100.000 mp în care este acordată o atenţie deosebită designului şi accesului clienţilor pentru a le facilita circulaţia, până la specializarea modului în care mall-ul se administrează. Dacă acum 25 de ani formatul tip mall a adus nou pe piaţă conceptul de experienţă a petrecerii timpului liber, adunând tot ceea ce înseamnă un astfel de moment sub acelaşi acoperiş – cinema, sală de gimnastică, coafor, shopping, food court -, în prezent, mall-urile sunt un organism foarte viu şi flexibil, multe dintre ele încă reuşind să surprindă prin mixul de experiențe pe care îl pot oferi și de modalități care să facă timpul liber mai atractiv.

Mall-urile tip experience – grad ridicat de atractivitate

Cât despre viitorul mall-urilor, Head of Retail Occupiers CEE la CBRE declară că: „Nu cred că în România mall-urile îşi vor pierde din relevanţă în următorii 25 de ani, în aceeaşi măsură în care nu am crezut asta nici când toată lumea spunea că e-commerce-ul va închide mall-urile înainte de pandemie. Cred însă că va creşte destul de mult partea de food & beverage şi entertainment, iar profilul chiriaşilor se va schimba la rândul său semnificativ”. Ea explică faptul că va continua tendinţa de integrare a mall-urilor în proiecte de regenerare urbană, iar pentru a-şi păstra relevanţa într-un cadru competiţional, proprietarii acestor formate trebuie să aibă în continuare o atitudine proactivă, de îmbunătăţire constantă a zonelor comune, de implementare a celor mai moderne soluţii pentru furnizarea energiei verzi şi de cooperare permanentă cu chiriaşii pentru ca împreună să aducă valoare şi atractivitate consumatorilor. „Proiectele mixte mari şi mall-urile tip experience – cu o componentă puternică de entertainment – şi-au dovedit rezilienţa la nivel european în special după pandemie deoarece pe lângă entertainment au şi alte atuuri: pot crea o masă critică de retaileri tip ancoră care aduc o mare masă de vizitatori zilnic şi de asemenea conferă flexibilitate în a acomoda cei mai atractivi chiriaşi de pe piaţă”, a spus Carmen Ravon.

În ultimii ani, însă, societatea s-a adaptat la alte nevoi și, tot la Iași, a fost construit și primul ansamblu mixed-use din țară (Palas- foto jos), care a integrat, pe lângă ce se găsea deja în mall, și zonă office, dar și un parc unde oamenii petrec timp în natură și care s-a transformat într-un spațiu vital pentru interacțiune socială. Proiectul este și în prezent un reper al pieței despre cum poate contribui o astfel de dezvoltare la evoluția orașului, prin atragerea unor companii de renume mondial, crearea de locuri de muncă, creșterea nivelului de trai și a calității vieții. În cei 12 ani de zile de când funcționează, prin proiectul menționat s-au creat 15.000 locuri de muncă pentru ieșeni și nu numai. Un proiect similar cu cel de la Palas Iași a fost inaugurat și la Timișoara, în 2019: Iulius Town.  „În momentul de faţă, majoritatea dezvoltatorilor de mall-uri gândesc fie proiecte office, fie de rezidențial, fie amândouă amplasate în vecinătatea celor de tip mall. Este o modalitate excelentă şi eficientă de a creşte atractivitatea fiecărei componente a acestor tipuri de proiecte, mai ales în vremurile în care oamenii nu mai au apetit pentru a se urca în maşină şi a traversa oraşul pentru cumpărături, căutând şi preferând proximitatea”, a adăugat Carmen Ravon pentru Business Magazin.

Toți ochii pe Cluj

Miza retailului în România o reprezintă în prezent Clujul, arată analiza menționată, oraș în care s-au anunțat proiecte de amploare pentru următorii ani. Unul dintre acestea, care se află într-o etapă înaintată de avizare, aparține tot companiei Iulius și propune încadrarea în oraș, ca parte activă a sa, a fostei platforme industriale Carbochim, unde fabrica activa doar pe 30% din suprafață, iar acum este neocupată, odată cu mutarea producătorului în hale noi și moderne. Pentru acest proiect au fost deja anunțate, pe lângă cea mai mare zonă de shopping din țară, cu retaileri care lipsesc din oraș și chiar din întreaga regiune, o serie de funcțiuni care conturează un caracter puternic de „experiență”, cum sunt conceptele de divertisment pentru familie, centrul de arte performativ, sală de spectacole, zone de evenimente în aer liber, cinema, restaurante cu specific variat, parc și zone de relaxare ori de practicare a sporturilor. Toate acestea sunt rezultate și din consultarea comunității, care a putut să-și exprime așteptările de la proiect încă din primele faze de proiectare a acestuia.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu