Expoziţie eveniment la Muzeul de Artă Cluj-Napoca: 100 de ani de tradiţie, ilustraţi de 60 de artişti
Cultură by Actual de Cluj - ian. 18, 2019 0 2191
Un Brâncuşi sobru, alături de „ciobani intergalactici” rătăcind prin oraşe americane, scene de unire şi dezbinare, ţărani şi lideri, camere colorate şi păduri misterioase – stau laolaltă într-o expoziţie care adună tradiţii, văzute de artişti celebri din istoria artei româneşti şi de artişti contemporani. La Muzeul de Artă s-a deschis pe final de an expoziţia Tradiții active II, o retrospectivă care repune în circulație lucrări inedite din patrimoniul instituţiei, dar și unele din colecțiile unor cunoscuți artişti contemporani, pe care clujenii nu au apucat să le vadă. Expoziţia reuneşte 60 de artişti şi adună peste 100 de lucrări de pictură, sculptură, obiect, grafică, desen și artă decorativă.
Expoziţia e deschisă în perioada 19 decembrie 2018 – 3 februarie 2019 şi e însoţită de un catalog realizat de Dan Breaz, curatorul evenimentului. Selectate pentru a celebra centenarul Marii Uniri, cele 109 lucrări acoperă peste o sută de ani de mare importanță pentru modalitățile diferite prin care a fost tratat conceptul de „tradiție” de către cei 60 de artiști selectați, printre care şi cunoscuţi sau promiţători artişti contemporani: Georgeta-Olimpia Bera, Marius Bercea, Radu Comșa, Elena Ilash, Alexandra Mureșan, Ciprian Mureșan și Ioan Sbârciu.
„Nu pot să nu respect pe cineva care îşi propune aşa ceva. E ceva foarte greu de realizat”, a spus pictorul şi profesorul Ioan Sbârciu, cu ocazia vernisajului de luna trecută. „Sunt artişti creatori care au şi marcat o perioadă importantă din punct de vedere cultural-istoric, e destul de greu să faci această selecţie. Sunt foarte mulţi artişti, alţii lipsesc. Sunt aici artişti cunoscuţi, unii care nu au fost expuşi în muzeu foarte mult sau care au fost expuşi cândva, e important ca publicul să îi cunoască. Îl felicit pe curatorul expoziţiei pentru acest curaj, e important să existe asemenea atitudini de respect pentru munca artistului. Sunt în această selecţie şi nume mai noi, artişti foarte tineri, un lucru lăudabil”, a fost de părere Sbârciu.
„De obicei, artiştii vorbesc prin ceea ce lucrează. O astfel de expoziţie poate fi o provocare. Tradiţia nu e neapărat o miză tematică, e mai degrabă o responsabilitate personală, pe care mi-o asum faţă de trecutul meu personal, faţă de trecutul istoric, pe care îl resimt într-un anumit fel. Artiştii mereu vor face istorie. Această expoziţie e o responsabilitate în plus, pentru a continua să lucrez”, a spus artista Olimpia Bera. „Îmi vine în minte o sintagmă cunoscută: nimic nu se pierde, totul se transformă”, a menţionat artista care a adus în expoziţie lucrările lucrate în sticlă, Alexandra Mureşan, cu referire la recuperarea istoriei şi la conceptul expoziţiei – tradiţii active. „E un act de responsabilitate, e un curaj”, a spus şi Elena Ilash.
„Tur ghidat”
Curatorul expoziţiei, Dan Breaz, a explicat cum a fost gândită munca la acest proiect, în care s-au alăturat nume importante din istoria artei şi cele ale unor tineri artişti valoroşi. „Nu e o expoziţie exhaustivă, ceea ce ar fi fost oricum o misiune imposibilă”, a precizat de la început Breaz. „E o expoziţie care investighează mai degrabă intensiv o perioadă – sfârşitul secolului XIX până la stricta contemporaneitate. În sala aceasta avem nume grele din istoria artei, dar şi artişti contemporani care îşi merită pe deplin locul alături de aceşti maeştri. Am asociat lumi între care găsesc că există compatibilitate. „Tradiţiile active” ţin de un concept curatorial care se referă la continuitate. Dincolo de tratări stilistice diferite, există în munca acestor artişti preocupări tematice comune, idei, acea structură a mentalităţilor. Tradiţiile active sunt de fapt această perspectivă pe care o împărtăşim, care e specific locală. Unii ar spune românească. Aş prefera totuşi termenul „autohtonă”, e mai încăpător pentru ceea ce se întâmplă din punct de vedere cultural pe teritoriul ţării”, menţionează Dan Breaz. Acesta a oferit şi un „ghid” al organizării expoziţiei, pe săli. „Într-o sală avem un dialog tradiţie – modernitate, un contrast plăcut între redarea preponderent realistă şi tratarea contemporană: mai polemică, obişnuită să pună întrebări. Altă tematică e tipologia ţăranului – tratată în versiunea artiştilor din 1920, 1930, împreună cu lucrări contemporane, care au elemente în comun. O altă sală este dedicată multiculturalismului. Avem o expoziţie dedicată Centenarului, dar Centenarul e al tuturor. Sunt şi mari artişti maghiari care au realizat lucrări cu specific tradiţional. E o sală dedicată trecutului îndepărtat, unde găsim o întrepătrundere între mit şi legendă. Vor urma săli dedicate toposurilor naţionale, tipurilor de geografie fizică şi spirituală. În penultima sală sunt lucrări dedicate marilor personalităţi ale culturii, iar la capăt e încă o secţiune a artei contemporane corespondentă cu ce puteţi vedea punctat în primele săli”, a sintetizat Breaz.
„Au fost şi câteva limitări specifice în organizarea expoziţiei: una ţine de extinderea patrimoniului muzeului – oricât de bogat ar fi, are anumite limite; apoi, e vorba şi de tipul de artist contemporan care poate fi grupat aici. Sigur, sunt foarte mulţi care ar fi meritat să fie parte dintr-o expoziţie, dar aici m-am oprit la cei despre care am considerat că au dialog cu tradiţia. Trataţi această expoziţie ca pe una cu poli de reflecţie, nu ca pe un demers cu pretenţii de exhaustivitate. Aducem laolaltă privirea paseistă şi pe cea avangardistă, privirea înapoi şi privirea înainte. Dacă a existat la un moment dat o opoziţie între tradiţie şi avangardă, ulterior au existat şi hibridizări. Expoziţia aduce hibridizări foarte interesante şi mostre de originalitate”, a explicat curatorul. Artiştii au făcut eforturi mari pentru ca lucrările să fie aduse la Muzeul de Artă, a mai subliniat curatorul. „Alexandra Mureşan a făcut o lucrare în plus faţă de ceea ce s-a angajat să aducă, Elena Ilash a realizat o lucrare dificilă ca demers artistic şi dificil de transportat din cauza greutăţii sale. Olimpia Bera, marea mea revelaţie în materie de artă contemporană, are lucrări multe şi consistente pe tematica tradiţiei, la care se raportează într-o manieră obiectivă. Marius Bercea e în colaborări cu galerii importante şi a făcut eforturi să aducă lucrări din Londra la Cluj, pentru această expoziţie. Ciprian Mureşan, de asemenea una dintre figurile importante ale artei contemporane, a creat lucrări de artă video, special pentru această expoziţie. Un nume important, care face mari servicii culturii contemporane – un important istoric de artă, Cosmin Năsui, a scris un text special pentru catalogul expoziţiei”, a menţionat Breaz.
Expoziția rămâne deschisă publicului spre vizitare până în 3 februarie 2019, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.
Artiştii cu lucrări în expoziţie:
Petre Abrudan, Gheorghi Apostu, Sabin Bălașa, Octav Băncilă, Georgeta-Olimpia Bera, Marius Bercea, Dan Bimbea, Teodor Botiș, Corneliu Brudașcu, Pericle Capidan, Ștefan Câlția, Gheorghe Cernăianu, Alexandru Chira, Nistor Coita, Radu Comșa, Octavian Cosman, Brăduț Covaliu, Ion Alin Gheorghiu, Marin Gherasim, Nicolae Grigorescu, Oscar Han, Elena Ilash, Constantin Dinu Ilea, Iosif Iser, Kádár Tibor, Korosfői-Kriesch Aladar, Kovács Zoltán, Romul Ladea, Anton Lazăr, Egon Marc Lovith, Ștefan Luchian, Ana Lupaș, Makár Alajos, Nicolae Maniu, Aurelia Matei, Corneliu Michăilescu, Alexandru Mohi, Alin Munteanu, Marcel Munteanu, Alexandra Mureșan, Ciprian Mureșan, Ioan Aurel Mureșan, Nagy Albert, Nagy Imre, Georgeta Năpăruș, Pallos Schonauer Jutta, Constantin Piliuță, Lucia Piso Ladea, Aurel Popp, Maria Repoff-Popescu, Camil Ressu, Ioan Sbârciu, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Paul Sima, Mircea Spătaru, Andrei Șchiopu, Ion Theodorescu-Sion, Ion Țuculescu, Ion Vlasiu, Mircea Vremir.
Tradiţii Active I: lucrări de Ciprian Mureşan, în subsolul palatului Banffy
Expoziţia cu peste 100 de lucrări care încă poate fi văzută la muzeu a fost precedată de o primă parte a proiectului: în perioada 14 noiembrie 2018 – 13 ianuarie 2019 s-a desfăşurat expoziţia „Tradiții active I/ Active Traditions I” a unuia dintre cei mai cunoscuţi artişti contemporani din Cluj: Ciprian Mureșan. Cu această expoziție, artistul a revenit la Muzeul de Artă Cluj-Napoca după exact cinci ani de la precedenta sa expoziție personală, cu o „investigație artistică a cărei analiză s-a oprit asupra dialogului original-copie. „Tradiții active I” a inclus trei proiecții video: „Toate imaginile dintr-o carte despre sculptura clujeană I”, „Toate imaginile dintr-o carte despre sculptura clujeană II” și „Toate imaginile dintr-o carte despre pictura clujeană”. Cele trei video-uri surprind în timp real activitatea de redesenare a unor lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca și din alte colecții, după reproducerile din două cărți realizate de criticul de artă Mircea Țoca, „Sculptori clujeni”, respectiv „Pictori clujeni”. Ciprian Mureșan a reluat, prin copiere creativă, lucrări emblematice pentru abordarea tradiției atât în pictura, cât şi în sculptura centrului artistic de la Cluj. „Începând cu desenul, continuând cu imaginile și terminând cu paginația textului, artistul a făcut apel la instinctul său artistic, căruia i-a lăsat libertatea de a interveni în canonul vizual potrivit dispoziției de moment. Pentru a pune și mai mult în valoare această înregistrare a energiei gestuale, în una dintre lucrările video, artistul copiază cartea de sculptură ținută cu capul în jos, pentru a nu se lăsa furat de logica discursivă și vizuală a volumului. Prin urmare, Ciprian Mureșan a recompus vizual însuși textul critic, pentru a face din acesta tot o ilustrație contemporană a tradiției criticii de artă”, a comentat curatorul.
Foto sus: Muzeul de Artă Cluj-Napoca