Închide

Experienţa unui ambasador care a reuşit acolo unde premierul Emil Boc a eşuat

AdministrațieTop News by Luminiţa Silea - apr. 22, 2014 0 325

Este omul care a introdus merele româneşti în lanţurile de magazine, în detrimentul celor poloneze. Şi-a petrecut opt ani în Germania, şase ani în Ungaria, doi ani în Austria şi alţi doi ani în România. În calitate de ambasador al Franţei, Philippe Gustin a ţinut să marcheze şi în Cluj-Napoca finalul de mandat.

“Clujul este un rezumat al tuturor destinaţiilor din Europa Centrală şi de Est unde am reprezentat Franţa”, a declarat Gustin. Potrivit edilului Emil Boc, Gustin este omul care a reuşit ceea ce el n-a reuşit în timpul mandatului de premier: să convingă lanţurile de magazine franţuzeşti din România să comercializeze mere româneşti, în detrimental celor poloneze.

Ambasadorul Franţei în România recomandă oficialilor din Cluj să exploateze multiculturalismul, care caracterizează, pe bună dreptat,  oraşul de pe Someş.  “Vorbesc franceză, română, germană şi ungureşte, aşa că la Cluj mă simt ca acasă”, a menţionat ambasadorul Franţei. El a sugerat oficialilor din administraţie să se axeze tocmai pe această latură şi s-a arătat pregătit să intemedieze o serie de schimburi de experienţă cu oraşele din Franţa care au câştigat statutul de Capitală Culturală Europeană, la nivelul tehnicienilor din administraţie. Ambasadorul a sugerat că municipiul ar trebui să încerce o colaborare cu Marseille Provence, care a deţinut recent titlul european.

Potrivit lui Gustin, în Cluj-Napoca există aproximativ 1000 de studenţi francezi care învaţă, preponderent, la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” dar şi la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară. “Există şi foarte mulţi studenţi români care învaţă în Franţa şi ei sunt ambasadorii României”, a adăugat oficialul francez.

Philippe Gustin a ţinut să participe  la serbarea a zece ani de civism, organizată de Consiliul Civic Local, o structură infiinţată de fondatorul Băncii Transilvania, Iosif Pop pentru a da „voce” societăţii civile din oraş.

Într-un interviu acordat recent Mediafax, Gustin a declarat că multe companii franţuzeşti cu afaceri în România reclamă problemele pe care România le are la capitolul infrastructură.

„E foarte important pentru România să aibă foarte rapid infrastructură de autostrăzi, drumuri, infrastructură feroviară, aeroportuară care să fie conectată cu restul Europei, cu Europa Occidentală, pentru că firmele care activează aici sunt adesea companii exportatoare. Să luăm ca exemplul Renault, cu 3% (contribuţie) la PIB-ul României, 10% din exporturile României. Maşinile sunt făcute la Piteşti pentru alte ţări europene, dar şi pentru piaţa mondială. Şi maşinile trebuie duse foarte rapid, cu tiruri, trenuri şi fiecare zi de întârziere, fiecare oră de întârziere are o influenţă asupra costului maşinii şi asupra competitivităţii Renault-Dacia. Bineînţeles că infrastructura e importantă pentru România, pentru dumneavoastră, pentru mine, pentru cei care călătoresc, pentru a ajunge mai uşor dintr-o localitate în alta, dar e la fel de importantă pentru investitori ca să fie legaţi de restul Europei”, a declarat Philippe Gustin pentru Mediafax.

„Există deja autostrada Piteşti-Constanţa, pentru că o parte din maşini pleacă din Portul Constanţa, dar ar fi bună şi o legătură între Piteşti şi Ungaria, pentru conectarea cu autostrăzile spre Europa Occidentală, Germania, Franţa. Vedeţi unde ajung maşinile construite la Piteşti, e un succes Dacia, se exportă din ce în ce mai mult în ţările occidentale. Rezultatele pieţei auto din ianuarie arată că Dacia este marca ce a crescut cel mai mult în Franţa. Industria auto de la Dacia Renault trebuie ajutată pentru a deveni mai competitivă”, menţiona ambasadorul Franţei, citat de aceeaşi sursă.

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.