Primarul Emil Boc avertizează asupra condițiilor în care trăiesc unii migranți din Cluj: „Viitoarele ghetouri ale Clujului și ale zonei metropolitane”/Noul Pata Rât

AdministrațieTop News by Simona Mureșean - oct. 21, 2026 0 24

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, avertizează asupra riscului apariției unor zone de excluziune socială în Cluj și în zona metropolitană, în contextul condițiilor în care ar locui unii muncitori străini parte din contingentul de muncitori non UE. Într-o intervenție la Ziua Live, edilul a cerut controale mai riguroase din partea instituțiilor statului pentru a verifica respectarea obligațiilor legale privind cazarea, salarizarea și integrarea migranților.

„Sunt migranți care trăiesc în condiții absolut anormale. Mi s-a sesizat această situația la noi, în Cluj. Ei sunt, în miniatură, viitoarele ghetouri ale Clujului și ale zonei metropolitane”, a declarat Emil Boc.

Potrivit cifrelor oficiale, în județul Cluj ar fi aproximativ 20.000 de migranți, dintre care circa 10.000 în municipiul Cluj-Napoca. Primarul a atras atenția că, în lipsa unor verificări eficiente și a unor măsuri de integrare, problemele existente s-ar putea accentua în următorii ani.

Emil Boc cere controale privind condițiile de cazare și de muncă

Edilul susține că a primit semnale despre muncitori străini care locuiesc în condiții necorespunzătoare, inclusiv în spații în care sunt cazate numeroase persoane. În opinia sa, responsabilitatea verificării acestor situații revine instituțiilor statului, dar și celor care recrutează și aduc muncitori străini în România.

Emil Boc a cerut Ministerului Muncii și Ministerului Afacerilor Interne să verifice dacă angajatorii și firmele implicate respectă obligațiile legale privind asigurarea unei locuințe decente, plata salariilor convenite și desfășurarea activității la locul de muncă pentru care au fost aduși lucrătorii.

„Dacă noi nu punem autoritățile statului să verifice aceste lucruri, unii vor lua banii frumos și vor băga în buzunar”, a afirmat primarul.

Acesta a avertizat și asupra efectelor pe care le-ar putea avea întregirea familiilor în comunitățile unde există deja probleme de locuire. În opinia sa, dacă situațiile nu sunt identificate și remediate din timp, în următorii cinci sau zece ani ar putea apărea zone în care intervenția autorităților să devină tot mai dificilă.

„Migrația trebuie să fie legală și controlată”

Emil Boc a subliniat că România are nevoie de muncitori străini pentru a acoperi deficitul de personal din anumite domenii. El a precizat că aceștia nu vin să le ia locurile de muncă românilor, ci să completeze lipsa forței de muncă din sectoarele în care angajatorii nu găsesc suficienți lucrători și în care românii nu mai vor să lucreze.

„Migrația aceasta trebuie să fie în primul rând legală, care e de nenegociat, și doi, controlată”, a declarat edilul.

Primarul a amintit că România are un contingent anual aprobat de până la 100.000 de lucrători străini și a apreciat că amploarea acestuia poate fi discutată. În opinia sa, însă, problema esențială nu este doar numărul persoanelor care intră în țară, ci și modul în care autoritățile urmăresc respectarea condițiilor legale după sosirea lor.

Printre aspectele care ar trebui verificate se numără respectarea contractelor de muncă, plata salariilor, condițiile de cazare și faptul că lucrătorii își desfășoară efectiv activitatea pentru angajatorul pentru care au fost recrutați.

Emil Boc a susținut și necesitatea integrării culturale și lingvistice. Potrivit acestuia, persoanele care vin să lucreze în România trebuie să învețe limba română și să respecte regulile societății în care se stabilesc.

Primarul invocă experiența Franței și riscul excluziunii sociale

În intervenția de la Ziua Live, Emil Boc a făcut o paralelă cu tensiunile sociale din Franța și a identificat trei factori care, în opinia sa, pot contribui la agravarea acestora: creșterea costului vieții, sentimentul de nedreptate și lipsa integrării unei părți a populației migrante.

Edilul a explicat că presiunea facturilor, a inflației și a chiriilor poate accentua nemulțumirea oamenilor, mai ales atunci când aceștia consideră că muncesc și își plătesc taxele, dar nu mai reușesc să își acopere cheltuielile.

În același timp, el a avertizat că lipsa integrării pe termen lung poate conduce la formarea unor comunități izolate social, în care oamenii nu se simt parte a societății în care trăiesc.

Primarul consideră că România trebuie să învețe din experiențele altor state europene și să intervină preventiv, înainte ca problemele de locuire și integrare să se transforme în fenomene sociale greu de gestionat.

Emil Boc propune rapoarte anuale privind situația migranților

Pe lângă verificările efectuate de instituțiile de control, Emil Boc a propus ca Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii să prezinte anual Parlamentului un raport integrat privind situația migranților din România.

Documentul ar urma să evidențieze problemele identificate în fiecare localitate, respectarea legislației și măsurile necesare pentru îmbunătățirea gestionării fenomenului. În opinia edilului, situația trebuie tratată ca o prioritate națională, cu efecte pe termen mediu și lung.

Acesta a insistat că verificările și integrarea trebuie să meargă împreună, astfel încât persoanele venite la muncă să nu ajungă marginalizate, iar comunitățile locale să nu se confrunte cu apariția unor zone excluse social.

Primarul susține în continuare integrarea romilor din Pata Rât

Primarul Emil Boc a reafirmat, în cadrul intervenției de la Ziua Live, că va continua politica de integrare socială a persoanelor vulnerabile din Cluj, inclusiv a romilor care locuiesc în zona Pata Rât. Edilul a amintit că aproximativ 600 de persoane au fost sprijinite să iasă din situații dificile și să beneficieze de oportunități de integrare, subliniind că accesul la condiții decente de trai trebuie însoțit de responsabilități.

„Mă străduiesc atât de greu. […] 600 de oameni am încercat, am reușit să îi extragem și să le oferim integrare. Greu, dar am reușit să mergem mai departe, oricând m-ar critica lumea. Voi merge pe politica de integrare”, a declarat Emil Boc.

Primarul a precizat că sprijinul pentru obținerea unei locuințe cu chirie, așa cu ma anunțat Primăria Cluj-Napoca programul pentru romii din Pata Rât, presupune îndeplinirea unor condiții, precum existența unui loc de muncă, plata chiriei și a utilităților și înscrierea copiilor la școală. Acesta a menționat și măsurile de sprijin pentru persoanele cu venituri reduse, inclusiv locuințele sociale și ajutorul pentru plata chiriei.

„Oamenii trebuie să aibă acces la decență și la demnitate umană oriunde locuiesc ei și oriunde sunt ei”, a mai afirmat edilul, susținând că integrarea socială trebuie să continue pentru a preveni marginalizarea și adâncirea inegalităților.

Peste 20.000 de muncitori non-UE în Cluj

În județul Cluj sunt înregistrați aproximativ 21.000 de cetățeni străini, iar printre cele mai numeroase comunități din afara Uniunii Europene se numără cele din Nepal (1.244 de persoane), Sri Lanka (834), India (481), Turcia (232) și Bangladesh (197), potrivit datelor Serviciului pentru Imigrări Cluj din 2026.

Potrivit datelro făcute publice de Serviciul pentru Imigrări Clu a declarat că numărul cererilor de reîntregire a familiei depuse de cetățeni asiatici s-a dublat în 2026, aceștia solicitând să-și aducă în România soțiile și copiii, iar în unele cazuri și părinții; în primele nouă luni au fost înregistrate 171 de cereri, dintre care 137 au primit aviz favorabil.

Declarațiile au fost făcute de priamrul Emil Boc în 20 octombrie la Ziua Live.

Nici un comentariu