Închide

E periculoasă mobila? O echipă de cercetători din Cluj evaluează calitatea aerului din interior în 5 orașe mari din țară, în 95% din locuințe constată prezența peste limite a unei substanțe chimice

SănătateTop News by Mihai Prodan - feb. 22, 2021 0 379

Iarna clujenii stau mai mult în locuințe, în timp de pandemie cu atât mai mult, iar o echipă de cercetători clujeni evaluează calitatea aerului din interior, în cinci mari orașe din țară, și publică articol pe temă într-un jurnal academic de specialitate.

În interiorul locuințelor, pe lângă poluanţii care pătrund din afara acesteia, poluatori sunt și o paletă largă de substanţe chimice, precum compuşii organici volatili şi compuşii carbonilici, poate fi atribuită lacurilor şi adezivilor folosiți la mobilă ori materiale de construcție, dar și în produsele de curăţenie şi de uz personal.” Expunerea la aceşti compuşi chimici a fost asociată cu tulburări ale sistemului imunitar sau nervos, precum şi efecte carcinogene. Un impact important în creşterea calităţii aerului de interior îl are atât managementul surselor, cât şi comportamentul utilizatorului casnic în relaţia cu mediul în care trăieşte. Tendinţa generală de creştere a gradului de etanşeizare a clădirii în vederea reducerii consumului energetic are ca efect negativ o reducere a gradului de aerisire a clădirii, şi, implicit, o reducere a calităţii aerului de interior”, arată cercetătorii.

Studiul a selectat o sută de clădiri rezidenţiale reabilitate termic din Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Iaşi şi Timişoara unde au fost măsurate concentrațiile de radon, compuşi organici volatili şi compuşi carbonilici. În 95% dintre clădirile investigate concentraţia de formaldehidă a depăşit valoarea de 50 de micrograme /metru cub, valoare-prag reglementată în anumite ţări europene, iar în 10% dintre locuinţele investigate au fost înregistrate concentraţii ridicate de acetaldehidă. ”Aceste concentraţii ridicate au fost asociate în principal cu o aerisire precară a camerelor investigate, respectiv utilizarea unor produse precum lumânările parfumate sau a uleiurilor volatile”, precizează echipa de cercetători.

95% înseamnă aproape toate locuințele – cel puțin aceasta ar reieși din studiu. Așa că actualdecluj.ro a vorbit cu unul dintre membrii echipei de proiect, Tiberius Dicu, lector la facultatea de Știința și Ingineria Mediului, care clarifică faptul că e vorba în special de locuințe construite recent, în ultimii zece ani, ori reabilitate termic recent. Este relevant, căci e de așteptat ca în acestea să fi fost schimbată mobila de curând. Dicu: ”în primul rând perioada analizată a fost în timpul iernii, perioadă în care în general avem obiceiul să deschidem mai puțin ferestrele, să aerisim mai rar, ceea ce înseamnă că există o tendință de acumulare. Sursele formaldehidei sunt materialele utilizate pentru mobilă – în multe cazuri mobila poate e adusă din țări în care nu sunt reglementările atât de stricte precum în Comunitatea Europeană și treptat aceste substanțe se evaporă în atmosfera din interior. Eu cred că explicația principală e faptul că nu aerisim suficient de mult, chiar dacă în momentul în care materialul este verificat înainte de a fi pus la vânzare și se observă că nu se depășește valoarea de prag admisă de legislație. Descreșterea este exponențială, foarte puternică în primele luni sau primii ani după ce e cumpărată. Noi am fost atenți la casele construite în ultimii zece ani sau care au fost reabilitate termic – efect al creșterii etanșeității clădirii, schimbul de aer cu exteriorul e mult mai redus și în covârșitoarea majoritate acestea au mobilă nouă”.

Studiul a verificat o mie de case, dintre care în o sută au fost făcute și aceste verificări – iar 40 dintre acestea, adică aproape jumătate, au fost la Cluj-Napoca. Care sunt riscurile expunerii la formaldehidă? Dicu: ”riscurile sunt destul de diverse, e foarte greu să trasezi o cauzalitate între expunerea la formaldehidă și diverse forme de cancer dar în general există această asociere”.

Rezultatele au mai arătat că în ce privește radonul concentrația a depășit pragul de 300 Bq/metru cub, valoare stipulată de legislaţia românească şi cea europeană, în jumătate dintre casele verificate. Radonul este un gaz radioactiv omniprezent, principala sursă de provenienţă a acestuia fiind solul. Radonul pătrunde uşor prin fisurile din fundaţie şi pereţi, prin podele şi pe lângă tubulatura utilizată pentru instalaţii și se acumulează treptat în aerul de interior. Studiul a demonstrat că prezenţa unei plăci de beton sub podea, de exemplu prin amenajarea unei pivnițe, a atras o reducere semnificativă a concentraţiei de radon. ”La clasele de poluanţi menţionate anterior putem adăuga şi bioxidul de carbon (CO2), care, deşi nu este un poluant de interior, este atât un bun indicator al bioefluenţilor umani, cât şi un surogat pentru evaluarea gradului de aerisire al unei încăperi”, mai arată aceștia.

Printre concluzii, arată cercetătorii, e că deşi nu se poate trasa o relaţie de cauzalitate, este foarte probabil ca o concentraţie ridicată de dioxid de carbon să semnaleze atât o aerisire precară, alături de un factor de ocupanţă ridicat, cât şi o acumulare a concentraţiilor altor poluanţi.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Cursuri de specializare la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.