„E mutantă propunerea și „Sunt siderat de ce se propune” la Băile Someșeni. Proiectul imobiliar cu campus și hub de relaxare propus lângă băile propriu-zise, respins de Comisia de Urbanism a Primăriei/În proiect e implicată firma Campeador, cu „bube” urbanistice în Cluj
AdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - apr. 03, 2026 0 767
Un proiect amplu propus pe fostul amplasament al Băilor Someșeni, care prevedea realizarea unui hub de relaxare, funcțiuni medicale și un campus școlar, a fost respins de Comisia de Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca, la ședința din 2 aprilie, după o serie de critici dure formulate de specialiști.
Documentația, aflată în faza de obținerea a avizului de oportunitate pentru elaborarea Planului Urbanistic Zonal, viza urbanizarea unui teren de peste 7 hectare din cartierul Someșeni, cu acces din strada Aiudului și legături pietonale din străzile Sportului și Banatului. Investiția propunea un mix de funcțiuni: centru balnear, hotel, policlinică, cămine, sală polivalentă, parcare supraetajată și alte activități terțiare.
Principalele obiecții au vizat însă exact această diversitate de funcțiuni și modul în care proiectul schimbă caracterul zonei.
Arhitectul Șerban Țigănaș a criticat amplasarea și dimensiunea construcțiilor propuse: „Surprinzător – cum s-ar justifica apariția unui astfel de pol educativ într-o enclavă cu locuințe unifamiliale, cimitir, cale ferată, într-o zonă puțin construită, care are un caracter special? Unde mai rămân Băile Someșeni dacă se construiește așa? N-au legătură cu relieful și cu nimic, o compoziție care stă bine pe o planșă grafică pe perete, dar urbanistic n-are nicio noimă”. Acesta a criticat și scara clădirilor: „Clădirea din est ce lungime are? Câte sute? Ați ziz 145 metri. Cât avea Titanicul? Veniți cu niște forme urbane ieșite din scară, e mutantă propunerea”.
O altă problemă majoră semnalată de membrii comisiei a fost eliminarea caracterului de zonă verde cu protecție severă și funcțiune tematică, stabilit anterior inclusiv printr-o decizie judecătorească pentru un areal de peste 20 de hectare – Băile Someșeni și zona învecinată.
Arhitectul Adrian Iancu a arătat că reglementările existente sunt practic anulate. „Am căutat și n-am găsit UTR-ul Băile Someșeni pe care l-am aprobat. UTR-ul acesta a fost reglementat printr-o sentință care a inclus și acest teren ca zonă verde cu caracter tematic. În propunerea dvs. nu mai rămâne nimic din această zonă. Aveți atât de multe subzone că nu mai există zona verde cu caracter tematic. Doar propuneți activități cu caracter terțiar și tot felul de alte funcțiuni”, a semnalat Iancu.
Și arhitectul-șef al municipiului, Daniel Pop, s-a raliat la pozițiile specialiștilor din comsie și a subliniat lipsa unei direcții coerente. „Aveți policlinici, clinici, cămine studențești – ce au acestea cu balnearul? Încercați prin această propunere să mimați o zonă mixtă fără locuire și spuneți că tema este funcțiunea balneară. E un haos total și nu v-ați aplecat asupra problemelor reale, cum intru și ies”, a arătat acesta. El a mai invocat probleme de trafic și infrastructură în zonă. „Ne-ați arătat multe clădiri, dar aș fi simțit nevoia ca strada de legătură cu Traian Vuia să fie lărgită. Detaliile contează”, a mai spus arhitectul-șef al municipiului.
Critici dure au venit și din partea arhitectului Voicu Bozac, care a pus accent pe impactul asupra zonei naturale, mai ales având în vedere vecinătatea cu Parcul Est. „Consider că se evită privirea de ansamblu. Dacă privim mai de sus putem observa la Sud-Ves un proiect al Primăriei, Parcul Est, o zonă cu caracter natural apropiat de Băile Someșeni unde intervențiile sunt de bună calitate. Nu putem vorbi de aceleași etape de temă aici. E adevărat că e nevoie de clădiri pentru susținerea activităților de bază a băilor dar considerăm că maximizarea fondului construit e uriașă. Rețeua de străzi propuse distruge tot potențialul zonei. E siderant pentru mine ce se propune și îmi cer scuze că trebuie să folosesc aceste curvinte.”, a argmentat Voicu Bozac.
De asemenea, membrii comisiei au subliniat că indicatorii urbanistici propuși sunt prea mari și că funcțiunile nu respectă reglementările existente. „Consider că e oportun să păstrăm UTR-ul deja aprobat. POT-ul și CUT-ul pe care le propuneți sunt foarte mari”, a spus Adrian Iancu, adăugând că unele funcțiuni, precum căminele, nici nu sunt justificate legal în forma propusă.
Un punct sensibil a fost și tentativa de modificare a încadrării urbanistice stabilite prin instanță. Șefa Serviciului Contencios din Primărie, Adina Pop, a fost tranșantă. „Nu pot fi de acord că se poate modifica UTR-ul. Instanța a constatat că pentru 21 de hectare se impune un UTR care să respecte regimul de protecție severă a ecosistemului și să corespundă destinației balneare”, a intervenit la discuțiile din comisia de urbanism.
În replică, avocatul Ciprian Păun, prezentat ca reprezentant al beneficiarului, a susținut că proiectul urmărește valorificarea zonei. „Vreau să spun că oprtunitatea proiectului se justifică prin redefinirea arealului ca zonă în care se pot construi diverse facilități pentru deservirea Băilor Someșeni. Avem parteneri din Statele Unite care sunt implicați în acest proiect. Sentința judecătorească a obligat Primăria să instituie UTR-ul Băile Someșeni, dar noi putem prin PUZ putem să schimbăm pe acest UTR. În ciuda sentinței, acesta se poate modifica printr-o nouă modificare, de aceea am propus mai multe zone funcționale dar avem și funcțiuni turistice și zona balneară (…) Clădirie pe care le-ați făcut monstruase sunt cu iarbă și cu sticlă”, a încercat avocatul Ciprian Păun, el însuși implicat în proiecte imobiliare în Cluj, să convingă comsia de urbanism.
Argumentele nu au convins însă comisia. Șefa Serviciului Strategii Urbane, Andreea Mureșan, a subliniat că proiectul a mai fost respins într-o formă similară: „Noi am mai respins o dată acest proiect (…) Conceptul era asemănător, iar astăzi ați venit cu același lucru”, a adăugat ea.
Viceprimarul Dan Tarcea, care a condus ședința, a sintetizat problema: „Problema de fond e alta, caracterul de fond nu e respectat pe toate cele 7 hectare”. În final, după ce a întrebat dacă există vreun susținător al proiectului, răspunsul comisiei a fost unanim negativ. „Nu există? Am înțeles, atunci proiectul este respins”, a concluzionat Tarcea.
Ce se propune prin PUZ și cine sunt inițiatorii proiectului
Documentația de tip PUZ – studiu de oportunitate botezată construire „hub de helaxare și campus școlar Băile Someșeni” vizează urbanizarea unui teren de aproximativ 7 hectare din zona Băilor Someșeni, situat pe strada Aiudului, prin realizarea unui ansamblu cu funcțiuni mixte. Proiectul include un hub de relaxare cu componentă balneară, centru medical și de recuperare, hotel și spa, dar și un campus școlar cu cămine, sală polivalentă și policlinică, alături de parcaje și infrastructură nouă. Planul prevede împărțirea terenului în mai multe subzone funcționale – instituții și servicii, activități economice terțiare și zone verzi tematice sau de tip parc – cu indicatori urbanistici care permit clădiri de până la 5 etaje și procente ridicate de ocupare a terenului.
Proiectul este realizat pentru societatea Băile Someșeni Spa SRL, iar documentația este elaborată de biroul de proiectare ART ARHITECTON și semnată arhitectul urbanist Zoltan Marina, alături de arhitectul Furdu Nicole. Proiectul a fost prezentat la ședința Comisiei de Urbanism de arhietcta Diana Demian.
Dezvoltatorul este compania Campeador, a cărui proprietar are munte „bube” urbanistice dar și penale, fiind acuzat recent și într-un dosar de corupție
Proiectul analizat face parte dintr-un concept mai amplu prezentat încă din 2021 ca dezvoltare mixtă în zona Băilor Someșeni, însă între timp pentru zona balneară propriu-zisă a fost aprobat un proiect distinct.
Beneficiarul proiectului este societatea Băile Someșeni Spa SRL, care deține o parte din terenurile vizate de PUZ. Firma este controlată de oamenii de afaceri Bogdan Mircea Man și Florin Larionesi, acesta din urmă fiind cunoscut în mediul imobiliar din Cluj prin intermediul grupului Campeador.
Potrivit datelor financiare, societatea are o vechime de aproximativ 9 ani, un singur angajat și a raportat pentru 2024 un profit de peste 400.000 de lei, în creștere semnificativă față de anul anterior, însă fără cifră de afaceri înregistrată în același an.
Florin Larionesi este o figură controversată în Cluj. Acesta a fost trimis în judecată de procurorii DNA într-un dosar de corupție legat de o licitație publică de peste 112 milioane de lei pentru realizarea unui muzeu în Florești. Potrivit anchetatorilor, ar fi promis un procent de 1% din valoarea contractului și sume lunare pentru a influența atribuirea lucrării.
De asemenea, dezvoltatorul a fost implicat și în controverse urbanistice în Cluj-Napoca, după ce administrația locală l-a acuzat că a transformat locuri de parcare în locuințe, caz catalogat public drept „crimă urbanistică”.
Amintim că zona Băilor Someșeni a mai fost inclusă într-un concept imobiliar amplu prezentat la nivel internațional. Proiectul a fost promovat în noiembrie 2021 la târgul Expo Real de la München de către compania Campeador, ca o dezvoltare mixtă care combina funcțiuni balneare cu hoteluri, spații de agrement și o componentă rezidențială consistentă, cu blocuri de până la 10 etaje amplasate lângă casele din Someșeni.
Conceptul avea rolul de a atrage investitori străini pentru revitalizarea zonei, însă a stârnit încă de atunci controverse legate de intensitatea construirii și de compatibilitatea cu caracterul balnear și natural al amplasamentului.
Societatea este reprezentată, după cum se arată în memoriul studiului de oportunitate depus la Primărie și discutat de comisia de urbanism și de avocata Oana Ciocian, fostă angajată a Primăriei Cluj-Napoca în cadrul serviciului juridic, aceasta fiind considerată în mediul imobiliar drept una dintre avocatele preferate de dezvoltatori pentru proiecte sensibile, datorită relațiilor sale instituționale.
Bogdan‑Mircea Man, celălalt proprietar implicat în proiectul de la Băile Someșeni, este fiul lui Mircea Man, fost vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Energie și fost deputat (PDL, ulterior PNL) în județul Maramureș. În prezent el apare în afaceri ca deținând jumătate din firma Băile Someșeni Spa, compania care a propus PUZ‑ul pentru zona balneară din Someșeni. Înainte de implicarea în proiecte imobiliare, Man a avut activități și legături cu mediul politic și administrativ, fiind implicat în organizații de tineret pe filiera tatălui său și lucrând ca asistent sau consilier în cabinete guvernamentale și europarlamentare, aspect care a stârnit critici privind accesul său la funcții și afaceri. Pe lângă Băile Someșeni Spa, el apare asociați și în alte firme, cum ar fi Asset Portfolio Management, prin care a fost implicat în proiecte de retail, și a fost asociat în alte afaceri imobiliare, inclusiv în construcția unui supermarket în Târgu Lăpuș, județul Maramureș.
vezi și:
