Dosarul de urmărire al pictorului Abodi Nagy Béla, expus de mâine alături de operele sale la Muzeul de Artă Cluj-Napoca
Actualitate by Actual de Cluj - iul. 22, 2026 0 5
Muzeul de Artă Cluj-Napoca deschide de mâine până în 9 august expoziția „Între memoria atelierului și cea a regimului”, care pune față în față lucrări din patrimoniul muzeului cu documente din arhiva fostei Securități, păstrate la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Element central al proiectului este dosarul de urmărire informativă al pictorului și profesorului Abodi Nagy Béla (1918–2012), timp de decenii una dintre figurile cu greutate ale Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj.
Potrivit documentelor CNSAS referitoare la dosarul de urmărire individuală al lui Abodi (indicativ de arhivă „Nagel”), acesta a fost supravegheat de Securitate pe parcursul mai multor decenii, începând cel puțin din anii 1960 și continuând până la sfârșitul anilor 1980. Sursele principale de informații au fost, potrivit acelorași documente, colegi din conducerea Institutului de Artă și din mediul artistic clujean, care raportau periodic ofițerilor de legătură conținutul discuțiilor, deplasărilor și activității profesionale a lui Abodi.
Printre sursele identificate în documentele deconspirate figurează un rector al Institutului, cunoscut în arhivă sub numele conspirativ „Maier”, un șef de catedră cu numele conspirativ „Ivan”/”Victor” și un sculptor cu mai multe nume conspirative folosite succesiv. O parte dintre acești informatori au fost, potrivit CNSAS, ulterior deconspirați public. Rapoartele lor consemnau, printre altele, poziții exprimate de Abodi în ședințe ale catedrei sau ale Uniunii Artiștilor Plastici, discuții din atelierul propriu, precum și opiniile sale privind menținerea secției de predare în limba maghiară la Institutul de Artă din Cluj.
Documentele arată că, pe parcursul anilor 1970 și 1980, Securitatea a elaborat succesiv mai multe „planuri de măsuri” care vizau limitarea influenței lui Abodi în mediul universitar și artistic, precum și izolarea sa în raport cu comunitatea maghiară din Cluj. Aceleași documente indică faptul că fiul artistului, student la acea vreme la Institutul de Artă, a fost și el urmărit printr-un dosar separat, iar căsătoria acestuia cu o persoană de altă etnie a fost folosită de Securitate ca element în strategia de discreditare a tatălui.
Expoziția nu se limitează la parcursul lui Abodi Nagy Béla. Alături de lucrările sale, sunt prezentate opere semnate de peste 25 de artiști activi la Cluj în perioada comunistă, printre care Andrásy Zoltán, Aurel Ciupe, Kós András, Romul Ladea, Nagy Imre, Miklóssy Gábor sau Vetro Artur, nume care apar, de altfel, și în documentele de arhivă legate de dosarul lui Abodi, fie ca persoane aflate în anturajul său profesional, fie ca subiecți ai altor note informative.
Organizatorii expoziției precizează că demersul nu urmărește ilustrarea operelor prin documente sau invers, ci punerea în relație a două tipuri de surse istorice: patrimoniul muzeal, care păstrează rezultatul creației artistice, și arhiva Securității, care documentează contextul instituțional și social în care artiștii și-au desfășurat activitatea. Potrivit acestei perspective, viața artistică clujeană din perioada comunistă nu poate fi redusă la o simplă opoziție între conformism și rezistență, existând un spectru mai larg de poziții, negocieri și forme de adaptare la constrângerile epocii. ”Istoria artei clujene din perioada comunistă nu poate fi înțeleasă prin opoziția reductivă dintre conformism și rezistență. Între adeziunea la discursul oficial și contestarea lui deschisă s-a desfășurat un spectru larg de poziționări, adaptări și negocieri, determinate atât de constrângerile politice ale epocii, cât și de aspirațiile profesionale și estetice ale artiștilor. De la această perspectivă pornește expoziția „Între memoria atelierului și cea a regimului”. Expoziția reunește lucrări din patrimoniul Muzeului de Artă Cluj-Napoca și documente provenite din arhiva fostei Securități, păstrate la CNSAS, propunând o lectură nuanțată a vieții artistice clujene din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Nu urmărește să ilustreze operele prin documente sau documentele prin opere, ci să pună în relație două categorii de surse istorice care păstrează forme diferite de memorie. Dacă patrimoniul muzeal conservă rezultatul creației artistice, arhiva surprinde contextul uman, social și instituțional în care aceasta a fost posibilă”, arată curatorii.
Expoziția poate fi vizitată la Muzeul de Artă Cluj-Napoca până pe 9 august 2026. ”Atelierul și dosarul devin două forme complementare de conservare a memoriei, care permit o înțelegere mai profundă a istoriei artei clujene din perioada comunistă”, adaugă aceștia.
Mai jos un fragment de notă informativă:
Citește și:
