Detalii din procesul celebrului Obu, acuzat la Cluj de trafic de persoane pe modelul fraților Tate: ”victimele au fost aduse treptat într-o poziţie de inferioritate, dependenţă psihică şi obedienţă, sinonimă unei forme de sclavie modernă”
ActualitateTop News by Mihai Prodan - iun. 20, 2023 0 4986
Detalii din procesul celebrului Obu, acuzat la Cluj de trafic de persoane pe modelul fraților Tate, dacă va fi condamnat acesta va executa pedeapsa în detenție, nefiind posibilă suspendarea, căci a fost condamnat deja de două ori în alte cazuri.
actualdecluj.ro a consultat motivarea instanței Tribunalului Cluj prin care patru bărbați acuzați de trafic de persoane au fost trimiși în arest preventiv. Instanța a arătat că în ce privește inculpatul Obuzic se poate reţine în mod rezonabil că ulterior condamnării definitive la pedeapsa finală de 1 an şi 3 luni închisoare cu suspendare sub supraveghere aplicată prin sentinţa penală din 2019 a Judecătoriei Galaţi definitivă prin decizia Curtii de Apel Galaţi, în cursul termenului de încercare de doi ani, în perioada 2020 – 2021, ar fi recrutat-o pe persoana vătămată I. A., prin inducere în eroare, simulând o relație de iubire, și ar fi adăpostit-o în diferite locații din București, în scopul obligării acesteia, prin constrângere morală, la manisfestări pornografice în vederea producerii și difuzării de materiale pornografice sau la alte forme de exploatare sexuală. În plus, în perioada 2021 – iunie 2023, ar fi recrutat-o pe persoana vătămată L. E.-V.-A. zisă A., prin inducere în eroare, simulând o relație de iubire, în același mod ca prima victimă. La fel, în cursul anului 2022 ar fi încercat să recruteze o a treia victimă și, în fine, în acest an, 2023, ar fi încercat să o recruteze pe persoana vătămată B. A. A. M., prin inducere în eroare, în același mod și cu același scop.
În plus Obuzic la finalul anului 2021 și până să ajungă în arest a fi inițiat și constituit împreună cu doi dintre ceilalți inculpați – Bogdan Dobocan și Andrei Cociorvă, la care ar fi aderat ulterior și cel de-al patrulea inculpat, Andrei Sandu, un grup infracțional organizat, în cadrul căruia fiecare avea roluri prestabilite, iar Obuzic ar avea calitatea de lider. Scopul – identificarea și recrutarea femeilor pe care să le oblige la crearea de materiale cu conținut sexual explicit pe care să le publice pe platforme on line, sau să le oblige prin constrângere morală la prestarea de videochat, urmând să beneficieze de sumele de bani pe care aceastea le-ar fi încasat direct sau prin conturile suspecților de la plaformele on line sau de la diferiți clienți, încercând totodată să disimuleze proveniența sumelor de bani.
Cei patru sunt acuzați și de instigare prin faptul că ar fi îndemnat publicul, prin publicarea de materiale scrise, respectivo carte dar și prin postarea de materiale video și fotografii, pe diferite rețele de socializare publice și prin promovarea unui club la recrutarea, prin inducere în eroare, de femei care ulterior prin constrângere morală, să fie obligate la crearea de materiale cu conținut sexual explicit pe platforme on line, la prestarea de videochat sau la practicarea prostituției.
Conform motivării deciziei de arestare preventivă, Obuzic avea rolul de lider, iar ceilalți trei – de ”soldați” sau ”fii”. Persoanele vătămate au renunțat la această calitate și au fost audiate, astfel, doar ca martori în proces. ”În opinia judecătorului de drepturi şi libertăţi faptul că aceste persoane, presupusele victime ale operaţiunilor de traficare, audiate de către organele de urmărire penală în calitate de persoane vătămate, respectiv de martori, întrucât au renunţat la această calitate, şi-au modificat poziţiile procesuale, nu reprezintă un element care să susţină poziţia inculpaţilor, astfel cum au susţinut aceştia prin avocaţii lor, ci dimpotrivă vin să confirme acuzaţiile ce planează asupra inculpaţilor, în contextul tratamentului aproape inuman fizic şi psihic la care acestea par a fi fost supuse, în mod sistematic, pe o perioadă de timp deloc neglijabilă, de către inculpaţi. Deopotrivă această atitudine de a crea o situaţie favorabilă inculpaţilor subliniază dependenţa materială şi emoţională creată de inculpaţi, care pare a fi fost una totală”, a arătat judecătorul de drepturi și libertăți care a analizat cauza.
Acesta a remarcat că declaraţiile persoanelor vătămate și ale martorelor audiate în cauză au relevat un adevărat tipar în modul de acțiune al inculpaților. Concret, judecătorul a remarcat în principal aptitudinea şi capacitatea inculpatului Obuzic, transmisă mai apoi inculpaţilor Dobocan și Sandu, de a identifica persoanele vulnerabile și de a exploata nevoile de afecțiune, încredere, stabilitate ale acestora, creându-le impresia unei relații apropiate și înlăturând astfel orice suspiciune pe care ar fi putut-o avea victimele, nevoia de atenție și de afecțiune din partea inculpaților fiind apoi exploatată în vederea determinării acestora la prestarea activităților mai sus expuse. ”De asemenea, nu poate fi omisă conduita tuturor celor patru inculpai care ar fi realizat mai apoi supravegherea constantă a victimelor, le coordonau activitatea zilnică și exercitau presiuni psihice dar şi fizice (in special inculpatul Dobocan) asupra acestora pentru ca acestea să lucreze cât mai mult”, a apreciat instanța.
Sub acest aspect, judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că lăsarea inculpaților în stare de libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică şi se impune luarea măsurii arestării preventive pentru înlăturarea acestei stări de pericol, având în vedere gravitatea deosebită a infracţiunilor ce par a fi comise de către inculpați, modalitatea concretă în care aceștia au acţionat, ”dovedind un dispreţ fundamental pentru relaţiile sociale ocrotite de normele penale”. Nu poate fi omisă nici modalitatea în care toţi cei patru inculpaţi au înţeles să-şi ”fidelizeze” – după cum a apreciat instanța – victimele obligându-le a se tatua cu numele sau chiar chipul acestora sau cu cuvintele ”toy” sau ”dog” pe diferite părţi ale corpului, ”dintre care unele vizibile, tocmai pentru a le aduce pe aceasta într-o stare de dependenţă totală, conform de altfel „”principiilor” dobândite în urma parcurgerii programului de mentorat promovat de către inculpatul Obuzic”, a arătat instanța.
În acelaşi context trebuie remarcat că în realitate inculpaţii par a fi dobândit controlul în totalitate asupra sumelor de bani realizate de către victime, ”sume deloc neglijabile din care acestea primesc doar sume modice, iar prin prisma modalităţii în care acestea par a fi tratate de către inculpaţi, astfel cum rezultă în mod neechivoc din interceptările convorbirilor telefonice, victimele au fost aduse treptat într-o poziţie de inferioritate, dependenţă psihică şi obedienţă, sinonimă unei forme de sclavie modernă”.
Judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere, totodată, consecinţele săvârşirii prezumtivelor faptele asupra victimelor, fiind de natură a pune în pericol grav echilibrul psihic și emoţional al acestora. Rezultă astfel din datele anchetei că aproape fiecare dintre acestea beneficiază de servicii medicale pentru tratarea problemelor de anxietate sau chiar de natură psihiatrică. În acest sens mai este de menţionat şi faptul că două dintre acestea, respectiv numitele I. şi L. ar fi pierdut sarcinile tocmai din cauza tratamentului şi agresiunilor la care ar fi fost supuse de către inculpaţii Obuzic și Dobocan. ”Astfel, faptele de acest tip au un puternic impact psihologic asupra persoanelor traficate, care sunt practic dezumanizate, această formă de exploatare fiind de natură a produce efecte atât în plan psihologic şi emoţional, cât şi în plan social”, a arătat instanța. ”Sub acest aspect, relevantă în conturarea acţiunilor de înfrângere a libertăţii de voinţă a victimelor pe lângă abordarea directă a acestora, obligarea la a se tatua cu numele inculpaţilor, adăpostirea acestora, obligarea la realizarea de materiale cu caracter pornografic explicit, şi preluarea în aproape în totalitate a sumelor de bani din comercializarea acestor servicii, o reprezintă capacitatea persuasivă deosebit de periculoasă a inculpaţilor manifestată prin inocularea victimelor a convingerii că nu au de ales şi că realizarea de astfel de servicii în folosul lor reprezintă o stare de normalitate. În acest sens, în mod cu totul greşit şi distorsionat victimele apreciază în prezent că relaţiile sociale sunt caracterizate de abuz sub orice formă, unele dintre acestea (persoana vătămată L.) nemaireuşind să stabilească legături catalogate ca normale cu persoanele de sex diferit”.
Cu excepția lui Obuzic, ceilalți inculpați nu au mai avut contact cu legea penaă, în plus se bucură de susținerea familiei. ”Se poate constata aşadar că, în ciuda resurselor interne deosebite dar şi a celor externe, toţi cei trei inculpaţi beneficiind de sprijinul familiilor lor, şi a perspectivei reale de integrare socială ulterior finalizării studiilor, toţi dintre aceştia par a fi preferat, atraşi de mirajul unor câştiguri facile şi extrem de ridicate, dar şi de o viaţă opulentă, astfel cum a fost prezentată de către inculpatul O., implicarea în prezumtivele activităţi infracţionale imputate”, a arătat instanța.
În ce îl privește pe Obuzic, acesta a fost condamnat în trecut la pedeapsa finală de 1 an şi 3 luni închisoarea pentru comiterea unor infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice, aparent activitatea infracţională imputată în prezentul dosar, fiind comisă în cursul termenului de încercare de doi ani, dar şi la pedeapsa de 14.400 lei amendă penală prin sentinţa penală din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Constanţa definitivă prin neapelare pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice.
”Rezultă fără putință de tăgadă profunda lipsă totală de empatie faţă de persoanele de sex feminin, dar şi o lipsă totală de respect pentru normele legale și totală indiferența față de valorile sociale ocrotite de care dau dovada inculpaţii, dar și atitudinea de desconsiderare față de femei în general, pe care fiecare dintre acesta, le percepe doar ca un simplu mijloc de a obține câștiguri mari în mod facil”, a mai arătat instanța. În plus, conform probelor aflate la dosar, cei patru au acționat într-o manieră similară în ceea ce privește persoanele vătămate și victimele, fiecare dintre inculpaţi inițiind relații amoroase cu acestea, pentru ca mai apoi prin inducere în eroare, iluzia unor sentimente de afecțiune și a unor relații stabile, profitând de vârsta dar mai ales vulnerabilitatea acestora, să fie determinate la crearea de conținut pornografic cu caracter explicit în vederea publicăruia acestuia, ori videochat, cu scopul obținerii de câștiguri materiale imediate şi într-un cuantum, apreciat de instanță, ca fiind ”deosebit de ridicat”. ”Or, prin atitudinea manifestată faţă de valorile sociale şi comportamentul lor deviant, inculpaţii prezintă un profil cu valenţe criminogene, putându-se aprecia că, în viitor, comportamentul lor se va menţine pe un traseu cu valenţe sociale negative, în condiţiile în care organele judiciare nu vor lua măsuri chiar dintre cele mai drastice pentru a împiedica implicarea acestora în alte activităţi infracţionale de acelaşi gen”, a arătat instanța.
În plus datele anchetei indică faptul că, cel mai probabil în lipsa intervenţiei prompte a organelor judiciare fiecare dintre inculpaţi ar fi continuat activităţile infracţionale, în condiţiile în care ultima victimă pare a fi recrutată la începutul acestui an.
Amintim, în urma celor 13 percheziții efectuate în dosar de polițiștii BCCO și procurorii DIICOT Cluj la cei patru bănuiți de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și instigare publică, au fost descoperite și ridicate 42 de telefoane mobile, șapte laptop-uri, un ceas de lux, 20.900 de lei, documente și trei autoturisme. ”Bănuiții ar fi creat un sistem prin care ar fi recrutat mai multe persoane vătămate, pe care le-ar fi determinat, inclusiv prin acte de violență, să producă materiale cu conținut sexual, explicit, pentru o platformă online dedicată adulților și/sau să producă materiale pornografice prin videochat, beneficiile materiale astfel obținute fiind însușite aproape integral de către persoanele bănuite”, spun anchetatorii. Persoanele vătămate ar fi fost recrutate prin inducere în eroare cu privire la intenția de a întemeia o relație de căsătorie sua concubinaj și existența unor sentimente de iubire, cunoscută ca ”metoda loverboy”.
Acestea ar fi fost, ulterior, adăpostite în imobile din județul Ilfov și orașele București și Cluj – Napoca, unde, prin exercitarea de acte de violență fizică și constrângere psihică, ar fi fost exploatate sexual de membrii grupului, ”prin obligarea la manifestări pornografice, în vederea producerii și difuzării, prin intermediul unor platforme de socializare, de material având un astfel de caracter, în scopul obținerii de beneficii financiare importante, constând în sumele de bani obținute ca urmare a accesării materialelor de către utilizatori”, după cum mai arată anchetatorii. În plus, în vederea fidelizării persoanelor vătămate și pentru a se asigura că acestea vor desfășura activitățile strict în beneficiul membrilor grupului, li s-ar fi impus tatuarea numelui sau chipului membrului din grup care se ocupa de exploatarea lor.
Citește și:
Cei patru cercetați la Cluj pentru constituirea unui grup infracțional au fost arestați preventiv
