Decizie definitivă la Cluj într-un caz de șantaj pe rețelele sociale, un bărbat scapă de detenție în apel, 3 ani cu suspendare și despăgubiri de mii de euro
Actualitate by Actual de Cluj - feb. 27, 2026 0 103
Curtea de Apel Cluj a pronunțat ieri o hotărâre definitivă într-un dosar de șantaj în formă continuată, modificând atât soluția pe latura penală, cât și pe cea civilă dispusă anterior de Judecătoria Turda. Instanța de apel a admis în parte calea de atac formulată de inculpat și a reindividualizat pedeapsa, schimbând totodată cuantumul despăgubirilor acordate victimei.
În primă instanță, prin sentința din 23 ianuarie 2025, Judecătoria Turda l-a condamnat pe inculpat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru 14 acte materiale de șantaj comise în mediul online. De asemenea, acesta fusese obligat la plata sumei de 7.000 de euro cu titlu de daune morale către persoana vătămată, precum și la interzicerea unor drepturi și la plata cheltuielilor judiciare.
Potrivit probelor administrate în cauză, în perioada mai–iulie 2022, bărbatul a transmis numeroase mesaje scrise și audio prin intermediul mai multor conturi de Facebook și Messenger, prin care o amenința pe fosta parteneră cu acte de violență, cu moartea și cu publicarea unor imagini intime. Amenințările aveau ca scop fie reluarea relației, fie restituirea unor sume de bani pe care inculpatul le transferase anterior în timpul relației la distanță și pe care femeia le-a perceput drept cadou, aproximativ două mii de euro.
În cursul judecății în apel, inculpatul a susținut că nu a fost legal citat la fond și a cerut, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare. În subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei și suspendarea executării sub supraveghere, precum și diminuarea daunelor morale. Acesta a depus declarații autentificate prin care a arătat că recunoaște faptele și că regretă cele întâmplate.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel Cluj a respins critica referitoare la nelegalitatea citării, reținând că autoritățile au făcut demersuri repetate pentru identificarea și contactarea inculpatului, inclusiv prin cooperare internațională, acesta aflându-se în străinătate. Instanța a constatat că bărbatul avea cunoștință despre existența dosarului încă din faza de urmărire penală.
Pe fondul cauzei, judecătorii de apel au menținut concluzia că faptele întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de șantaj în formă continuată, toate actele de amenințare fiind subsumate aceleiași rezoluții infracționale. Curtea a subliniat că recurgerea la amenințări cu violența și la distribuirea de imagini intime pentru a constrânge o persoană reprezintă o atingere gravă adusă libertății psihice și demnității acesteia, indiferent de natura relației anterioare dintre părți sau de eventualele sume de bani transferate.
Cu toate acestea, instanța de apel a apreciat că se impune o reindividualizare a pedepsei. Au fost avute în vedere lipsa antecedentelor penale, vârsta inculpatului, situația sa personală și faptul că acesta a formulat o declarație de recunoaștere în apel. În consecință, Curtea a redus cuantumul pedepsei stabilite de prima instanță și a dispus o modalitate de executare diferită față de cea inițială, apreciind că scopul preventiv și educativ al sancțiunii poate fi atins printr-o soluție mai puțin severă decât detenția efectivă.
De asemenea, instanța a modificat și soluția pe latura civilă. Dacă în primă instanță persoana vătămată obținuse 7.000 de euro cu titlu de daune morale, Curtea a reanalizat întinderea prejudiciului nepatrimonial și a ajustat suma acordată, apreciind că despăgubirile trebuie să fie proporționale cu suferința efectiv dovedită și cu circumstanțele concrete ale cauzei astfel că le-a redus la 3.500 euro. ”În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, constatăm că inculpatul a fost obligat de către instanţa de fond la plata sumei de 7000 euro cu titlu de daune morale și că, deşi persoana vătămată a recunoscut că a primit bani de la inculpat, în sumă de 2000 euro, cu titlu de cadou, în condiţiile în care astfel de cadouri nu se fac în mod obişnuit în cadrul unei relaţii la distanţă, când protagoniştii relaţiei nu s-au întâlnit vreodată faţă în faţă, nu a înţeles să îi restituie cu bunăcredinţă deşi a pus capăt relaţiei, însuşindu-i căci au fost predaţi cu titlu de „cadou”, conform a ceea ce doar ea susţine.
”Este evident că punerea în aplicare a ameninţărilor de către inculpat prin publicarea pe internet a pozelor persoanei vătămate în ipostaze intime a provocat acesteia un prejudiciu moral consistent, iar temerea produsă astfel, căci ameninţarea a fost pusă în practică, s-a răsfrânt şi cu privire la integritatea fizică a persoanei vătămate și a familiei acesteia, fapt ce a dus la închiderea afacerii, părăsirea localităţii de domiciliu și începerea unei noi vieţi, departe de persoanele care au văzut filmările și pozele intime, totuşi apreciem că daunele morale acordate de prima instanţă sunt excesive și că se impune reducerea cuantumului lor la suma de 3.500 euro”, a explicat instanța
Hotărârea pronunțată ieri de Curtea de Apel Cluj este definitivă.
Din motivarea deciziei instanței:
Ceea ce s-a pierdut din vedere este faptul că aşa-zisa relaţie dintre cele două părţi nu a fost, în sine, o relaţie de dragoste între două persoane. Mai exact, inculpatul, o persoană cu limitări evidente la nivel cognitiv şi al inteligenţei emoţionale a fost amăgit/manipulat constant cu promisiuni din partea persoanei vătămate, care declara în mod repetat că îl iubeşte şi se va deplasa în (…) pentru a-1 vizita.
Această relaţie s-a caracterizat prin solicitări repetate venite din partea persoanei vătămate şi adresate inculpatului, cu scopul de a obţine sume de bani de la acesta din urmă. Reiese fără îndoială, inclusiv din declaraţia persoanei vătămate (…) date în cursul urmăririi penale, faptul că inculpatul i-a trimis sume de bani, aproximativ 2000 euro (…)
Trebuie precizat faptul că angajatorul inculpatului (…), numitul (…), era cel care se deplasa la solicitările acestuia din urmă pentru a realiza transferurile de bani către persoana vătămată.
În mod evident, cu scopul de a obţine în mod constant aceste sume de bani din partea inculpatului, persoana vătămată îi trimitea periodic diferite fotografii şi videoclipuri în ipostaze indecente (masturbare, autosatisfacere, etc).
Cu alte cuvinte, persoana vătămată(…) a profitat de naivitatea şi vulnerabilitatea inculpatului (…), căruia îi promitea constant că se va deplasa la el în(…) şi căruia îi transmitea periodic fotografii şi videoclipuri indecente. În aceste condiţii, inculpatul, un tânăr în vârstă de 27 de ani la acel moment, plecat în (…) la muncă, în calitate de muncitor în activităţi de exploatare a materialului lemnos, a acceptat să-i trimită periodic sume de bani.
Planul persoanei vătămate a produs efecte până în momentul în care angajatorul inculpatului i-a solicitat acestuia să înceteze efectuarea transferurilor de bani către persoana vătămată, atrăgându-i atenţia că aceasta nu intenţionează să se deplaseze la el şi că, în realitate, îl induce în eroare. Ca atare, cu ocazia următoarei solicitări venite din partea persoanei vătămate pentru o anumită sumă de bani, inculpatul a refuzat să-i mai efectueze vreun transfer. Ulterior, persoana vătămată nu i-a mai răspuns, iar apoi a blocat profilul de Facebook al acestuia, comportament al persoanei vătămate care a generat frustrare şi o reacţie disproporţionată a inculpatului.
Un alt aspect important îl reprezintă absenţa persoanei vătămate (…) de la judecata în fond a cauzei. Aceasta nu s-a prezentat la niciunul din termenele fixate de către instanţa de judecată şi nu a oferit o declaraţie în faţa judecătorului de fond, în condiţii de contradictorialitate şi oralitate.
(…)
Nu în ultimul rând, referitor la latura civilă a cauzei, conduita persoanei vătămate, care a profitat de naivitatea inculpatului (…) pentru a obţine sume de bani sub pretextul unei relaţii afective reduce gravitatea faptei şi justifică reducerea cuantumului daunelor morale acordate părţii civile.
