De ce nu începea cositul într-o zi de marți în satul clujean, ca să ai spor
Actualitate by Actual de Cluj - iul. 29, 2025 0 58
De ce nu începea cositul într-o zi de marți în satul clujean, ca să ai spor.
Etnologii spun că în satul clujean tradiția cerea ca niciodată să nu se înceapă cositul într-o zi de marți, ci de luni sau în alte zile ”ca să fie lucru cu spor”. ”Cei ai casei se înțelegeau întotdeauna din ce hotar să înceapă lucrul, iar dimineața, la răsăritul soarelui, cosașul era deja în brazdă”, arată aceștia.
Pe toată perioada verii, iarba era cosită, uscată și transportată acasă de pe hotar pentru a fi folosită ca hrană pentru vite, oi, cai și alte animale pe timpul iernii. ”În vremurile de demult, cositul ierbii avea o importanță crucială în gospodărie. Bărbații își cumpărau o coasă din târg și își pregăteau „codorâștele” din timp, pregătindu-se astfel pentru a trage prima brazdă”, arată Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.
După ce iarba era cosită și întoarsă cu furcile de câteva ori de pe o parte pe alta, timp de câteva zile, fânul uscat era adunat în clăi, numite în unele zone ”furcituri”, ”fârcituri” sau ”bodi”.
În imagine strânsul fânului în satul clujean Răchițele din Cluj, arhiva CJCPCT Cluj
