Închide

De ce nu a fost arestat preventiv finlandezul care, beat fiind la volan, a omorât o femeie pe trotuar și a fugit de la locul faptei

ActualitateTop News by Actual de Cluj - mart. 03, 2021 0 325

Instanța Judecătoriei Cluj-Napoca a arătat în motivarea deciziei de a nu-l aresta preventiv pe finlandezul care a omorât o femeie pe trotuar, vineri seara, de ce a considerat că arestul la domiciliu este suficient. actualdecluj.ro a obținut motivarea instanței și vă prezintă argumentele.

”Pericolul social pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului rezultă, în mod exclusiv, din natura infracţiunilor săvârşite, dintre care unele sunt de o gravitate deosebit de ridicată. Cu toate acestea, la acest moment plasarea în arest preventiv este o măsură care nu se impune raportat la circumstanțele personale ale inculpatului, ținând cont și că trebuie recurs la această ultimă măsură numai prin excepție, când se apreciază că o măsură preventivă mai ușoară nu ar atinge scopul avut în vedere de legiuitor”, a arătat judecătorul de drepturi și libertăți al instanței. ”În acest caz, pentru a putea concluziona că arestul la domiciliu nu ar fi suficient, ar trebui să presupunem în mod rezonabil că inculpatul va relua comportamentul infracțional, ipoteză greu de imaginat în aceste condiții. Trebuie reținut că inclusiv inculpatul se află în stare de șoc după evenimentul rutier care a avut ca și consecință decesul victimei, în prezent dreptul de a conduce autovehicule îi este suspendat și, oricum, restricțiile arestului la domiciliu nu îi permit să exercite această activitate pe viitor sau orice altă activitate care să poată aduce atingere siguranței cetățenilor”.

Judecătorul a luat în calcul și faptul că bărbatul are doi copii minori care locuiesc împreună cu acesta, că aceasta e prima încălcare a legii penale, că bărbatul nu este cunoscut ca fiind o persoană violentă și … lucrează în domeniul IT. ”Împrejurarea că a părăsit locul accidentului, desi cântărește puternic în defavoarea sa, nu a reprezentat o acțiune conștientă, ci una impulsivă, luată în stare de șoc, nu a fost realizată cu scopul de a se ascunde de autorități sau de a evita tragerea sa la răspundere, ci doar cu scopul de a cere ajutorul partenerei sale, locuința sa fiind în proximitatea locului faptei, împreună cu care se întorcea spre locul faptei chiar la momentul depistării sale de către poliție”, a arătat judecătorul.

”Punând în balanţă, pe de-o parte, privarea inculpatului de libertate şi celelalte interdicţii la care este supus în urma măsurii preventive, iar pe de altă parte, necesitatea asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, a împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază ca fiind necesară, dar și suficientă, luarea față de acesta a măsurii arestului la domiciliu, fiind astfel respectat criteriul proporţionalităţii între măsura preventivă şi scopul urmărit prin dispunerea acesteia”, a explicat instanța.

Amintim, șoferul care, beat fiind, a accidentat mortal pe trotuar o femeie din Cluj-Napoca va fi cercetat în arest la domiciliu, a decis instanța.

Judecătoria Cluj-Napoca nu și-a însușit propunerea anchetatorilor, care au cerut ca autorul accidentului să fie cercetat în stare de arest preventiv, și a decis în schimb ca acesta să fie cercetat în arest la domiciliu. Șoferul care, sub influența alcoolului, a lovit pe trotuar o femeie de 45 de ani pe o stradă din Cluj-Napoca ce a decedat în urma impactului, după care a fugit de la locul faptei, se numește Jari Mikael Laakso.

Mai jos motivarea deciziei, completă și anonimizată:


 

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA – SECŢIA PENALĂ

DOSAR NR. 3905/211/2021

Prezentul document este supus reglementărilor aflate sub incidenţa Regulamentului U.E. 2016/679.

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. …..

Ședința camerei de consiliu din data de 27.02.2021

Judecător de drepturi şi libertăţi: …..

Grefier: …..

Ministerul Public reprezentat prin dl ….. procuror din cadrul Parchetului

de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca

…………………………………………………………………………………………………………………………………..

JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI,

………………………………………………………………………………………………….

Analizând propunerea de luare a măsurii arestării preventive, judecătorul de drepturi și libertăți reţine următoarele:

Pentru a decide asupra solicitării Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, se vor avea în vedere prevederile art. 202 alin. 1 C.proc.pen. potrivit cărora, Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni, art. 202 alin.2 şi 3 C.proc.pen. potrivit cărora, Nicio măsură preventivă nu poate fi dispusă, confirmată, prelungită sau menţinută dacă există o cauză care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale; orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Conform art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Potrivit art. 218 Cod procedură penală, (1) Arestul la domiciliu se dispune de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, de către judecătorul de cameră preliminară sau de către instanţa de judecată, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 223 şi luarea acestei măsuri este necesară şi suficientă pentru realizarea unuia dintre scopurile prevăzute la art. 202 alin. (1). (2) Aprecierea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1) se face ţinându-se seama de gradul de pericol al infracţiunii, de scopul măsurii, de sănătatea, vârsta, situaţia familială şi alte împrejurări privind persoana faţă de care se ia măsura.

  • Pentru a se dispune luarea unei măsuri preventive este necesar în primul rând să existe probe din care să rezulte presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune. În analiza acestei cerinţe legale, judecătorul de drepturi şi libertăţi are în vedere interpretarea dată art. 5 paragraful 1 lit. c) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului de către Curtea de la Strasbourg, care a arătat că „existenţa unor motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală presupune fapte sau informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că persoana în cauză a putut comite infracţiunea pentru care este arestată” (Fox, Campbell and Hartley c. Regatul Unit, hotărârea din 30 august 1990). Probele în baza cărora poate fi dispusă arestarea preventivă nu trebuie să aibă forţa probelor care stau la baza unei soluţii de condamnare, ci acestea trebuie să furnizeze o serie de date, informaţii verosimile şi credibile care să susţină presupunerea rezonabilă conform căreia persoana faţă de care a fost declanşată urmărirea penală a săvârşit fapta/faptele de care este acuzată; exigenţa în analiza probelor sporeşte substanţial o dată cu necesitatea stabilirii vinovăţiei persoanei anchetate (Murray contra Regatului Unit, hot. din 28 octombrie 1994, Tallat Tepe contra Turciei, hot. din 21 noiembrie 2004, Calleja contra Maltei, hot. din 7 aprilie 2005).

…………………………………………………………………………………………………………………………………

  • Constată și că, la acest moment nu este incident vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 16 C.proc.pen. care să împiedice exercitarea în continuare a acţiunii penale faţă de inculpat, pusă în mișcare prin ordonanța din data de 27.02.2021.

  • Măsura preventivă este necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal și al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, conform art. 202 alin. 1 C.proc.pen., acest risc fiind conturat de împrejurarea că persoana acuzată este de cetățenie finlandeză, existând astfel o posibilitate reală să părăsească teritoriul României până la finalizarea procesului penal. Totuși, în opinia judecătorului această posibilitate, deși reală, este una redusă, inculpatul locuind în România din 2007, unde a fost căsătorit și are doi copii minori în întreținere.

  • Este îndeplinită condiţia obiectivă impusă de prevederile art. 223 alin. 2 C.proc.pen., limita de pedeapsă prevăzută de lege pentru infracţiunile cercetate fiind de 5 ani sau mai mare, iar prin săvârșirea infracțiunii a fost cauzat decesul victimei.

  • Totodată, judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră îndeplinită şi condiţia subiectivă impusă de lege, ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte pericol pentru ordinea publică.

Pericolul social pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului rezultă, în mod exclusiv, din natura infracţiunilor săvârşite, dintre care unele sunt de o gravitate deosebit de ridicată. Cu toate acestea, la acest moment plasarea în arest preventiv este o măsură care nu se impune raportat la circumstanțele personale ale inculpatului, ținând cont și că trebuie recurs la această ultimă măsură numai prin excepție, când se apreciază că o măsură preventivă mai ușoară nu ar atinge scopul avut în vedere de legiuitor.

În acest caz, pentru a putea concluziona că arestul la domiciliu nu ar fi suficient, ar trebui să presupunem în mod rezonabil că inculpatul va relua comportamentul infracțional, ipoteză greu de imaginat în aceste condiții. Trebuie reținut că, inclusiv inculpatul se află în stare de șoc după evenimentul rutier care a avut ca și consecință decesul victimei, în prezent dreptul de a conduce autovehicule îi este suspendat și, oricum, restricțiile arestului la domiciliu nu îi permit să exercite această activitate pe viitor sau orice altă activitate care să poată aduce atingere siguranței cetățenilor.

Pe de altă parte, acesta este la prima interacțiune cu domeniul legii penale, are doi copii minori care locuiesc împreună cu acesta, are studii superioare, lucrează în domeniul IT, nu este cunoscut ca fiind o persoană violentă. Împrejurarea că a părăsit locul accidentului, desi cântărește puternic în defavoarea sa, nu a reprezentat o acțiune conștientă, ci una impulsivă, luată în stare de șoc, nu a fost realizată cu scopul de a se ascunde de autorități sau de a evita tragerea sa la răspundere, ci doar cu scopul de a cere ajutorul partenerei sale (locuința sa fiind în proximitatea locului faptei), împreună cu care se întorcea spre locul faptei chiar la momentul depistării sale de către poliție.

  • Punând în balanţă, pe de-o parte, privarea inculpatului de libertate şi celelalte interdicţii la care este supus în urma măsurii preventive, iar pe de altă parte, necesitatea asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, a împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază ca fiind necesară, dar și suficientă, luarea față de acesta a măsurii arestului la domiciliu, fiind astfel respectat criteriul proporţionalităţii între măsura preventivă şi scopul urmărit prin dispunerea acesteia.

Măsura preventivă nu poate reprezenta o pedeapsă anticipată pentru faptele inculpatului, fapte deosebit de grave prin care s-a adus atingere celei mai importante valori sociale- viața unei persoane. Deși reacția societății poate fi pe măsura gravității faptelor, iar prin plasarea în arest preventiv a inculpatului s-ar putea trage un semnal de alarmă, care să atenționeze în mod ferm persoanele care nu respectă normele rutiere și conduc sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive, scopul luării unei anumite măsuri preventive trebuie să se regăsească printre cele enumerate în dispozițiile art. 202 alin. 1 C.proc.pen.

Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 227 alin. 1 C.proc.pen, judecătorul va respinge, ca neîntemeiată, propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca cu privire la inculpatul LJM….

În temeiul art. 227 alin. 2 C.proc.pen. rap. la art. 202 alin. 1, 3 şi 4 lit. d) C.proc.pen. şi art. 218 C.proc.pen., va dispune luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu faţă de inculpatul LJM…, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ucidere din culpǎ, prevăzută de art. 192 alin. 1 şi 2 C.pen., conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. 1 C.pen şi pǎrǎsirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea urmelor acestuia, prevăzută de art. 338 alin. 1 C.pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 27.02.2021 până la data de 28.03.2021, inclusiv.

În temeiul art. 221 alin. 1 C.proc.pen., va impune inculpatului obligaţia de a nu părăsi imobilul din mun. ….., fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza.

În temeiul art. 221 alin. 2 C.proc.pen., pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza ori de câte ori este chemat;

b) să nu comunice sub nicio formă cu martorii sau cu vreuna dintre persoanele care cunosc aspecte despre comiterea faptelor de care inculpatul este acuzat.

În temeiul art. 221 alin. 4 C.proc.pen., va atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

În temeiul art. 272 C.proc.pen., cheltuielile cu apărătorul din oficiu- Av. …., în cuantum de 626 lei, rămân în sarcina statului şi se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DISPUNE :

În temeiul art. 227 alin. 1 C.proc.pen,

Respinge, ca neîntemeiată, propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca cu privire la inculpatul LJM….

În temeiul art. 227 alin. 2 C.proc.pen. rap. la art. 202 alin. 1, 3 şi 4 lit. d) C.proc.pen. şi art. 218 C.proc.pen.,

Dispune luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu faţă de inculpatul LJM…, ….., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ucidere din culpǎ, prevăzută de art. 192 alin. 1 şi 2 C.pen., conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. 1 C.pen şi pǎrǎsirea locului accidentului ori modificarea sau ştergerea urmelor acestuia, prevăzută de art. 338 alin. 1 C.pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen., pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 27.02.2021 până la data de 28.03.2021, inclusiv.

În temeiul art. 221 alin. 1 C.proc.pen.,

Impune inculpatului obligaţia de a nu părăsi imobilul din mun. …., fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza.

În temeiul art. 221 alin. 2 C.proc.pen.,

Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are următoarele obligaţii:

a) să se prezinte în faţa organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza ori de câte ori este chemat;

b) să nu comunice sub nicio formă cu martorii sau cu vreuna dintre persoanele care cunosc aspecte despre comiterea faptelor de care inculpatul este acuzat.

În temeiul art. 221 alin. 4 C.proc.pen.,

Atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

În temeiul art. 125 din Legea 254/2013, supravegherea îndeplinirii obligaţiilor impuse inculpatului prin prezenta încheiere revine Poliţiei Mun. Cluj-Napoca.

În temeiul art. 128 alin. 1 din Legea 254/2013 şi art. 221 alin. 8 C.proc.pen., dispune comunicarea prezentei încheieri, de îndată, către I.P.J. Cluj- Poliţia mun. Cluj-Napoca, către serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, către organele de frontieră şi către inculpat.

În baza art. 275 alin. 3 C.proc.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

În temeiul art. 272 C.proc.pen., cheltuielile cu apărătorul din oficiu- Av. ….., în cuantum de 626 lei, rămân în sarcina statului şi se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de contestație în termen de 48 ore de la pronuntare.

Pronunțată în camera de consiliu, astăzi, 27.02.2021, ora 20:30.

JUDECĂTOR DE DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI, GREFIER,

…… …..

Red. Jud…./ Gr. …./ 01.03.2021

Citește și:

Accident mortal pe o stradă din Cluj, o femeie a murit după ce a fost lovită pe trotuar de un șofer beat

Autorul beat al accidentului mortal de vineri seara, un cetățean finlandez, cercetat în arest la domiciliu

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

  • Articole similare