De ce avem dezastrul pe care îl avem cu autostrăzile scoase din PNRR și ce mai poate fi făcut (analiza Asociația Pro Infrastructură)

„Motivul? Unul dublu: autoritățile române nu au respectat legislația europeană în materie de achiziții publice la licitațiile loturilor care ies din PNRR și/sau acestea sunt într-un stadiu de implementare care nu permite finalizarea lor în termenul PNRR, august 2026. Vinovații? Mai întâi, responsabilii CNAIR și ai SEAP care au dat de gard cu licitațiile. Comisia Europeană a zis încă din august 2024 că nu ne mai dă banii pentru aceste tronsoane. Dar din rațiuni electorale, Ciolacu, Grindeanu și Boloș au tăcut mâlc și au băgat adânc mizeria sub preș care a explodat ieri. Dacă luau măsurile corecte la timp, acum eram mult mai avansați cu șantierele care nu au problemele pe achiziții publice.

Din fericire, Comisia Europeană este de acord să mute banii de la tronsoanele cu probleme la licitații care ies către cele care rămân, prin creșterea procentului acoperit prin PNRR în total valoare proiect de la 29-42% până spre 100%, astfel încât să nu fie pierduți banii. Doar că ne lovim de cealaltă bubă: progresul fizic, fiindcă autostrăzile trebuie terminate (până) în august 2026. Cu excepția primelor două loturi de la nord de Focșani, care sunt pe la 55% stadiu în teren, celelalte 4 sectoare ale A7 până la Pașcani sunt la 33%, cu indulgență. Și mai rău stă A1 Margina-Holdea, vreo 20%. Toate sunt executate de UMB. Cele 6 loturi ale A7 Focșani-Pașcani trebuiau să fie toate gata în noiembrie 2025, contractual. Cei de la UMB pot da drumul la trafic secvențial pe bucăți, începând cu finalul acestui an și pot ajunge la Pașcani (până) în septembrie 2026 dacă își concentrează la maxim forțele aici. Le va fi foarte greu, dar nu imposibil. Pe ciotul rămas din A1 între Holdea și Margina abia în luna iunie s-a început săpătura pe tunelul mare de 1,9 km. Așa cum vă spunem de ani de zile, nu sunt șanse să fie gata în termenul PNRR. Soluția ar fi ca oficialii Comisiei Europene să accepte la decont din PNRR o sumă proporțională cu stadiul fizic atins în august-septembrie 2026. Nu avem momentan informații cu privire la procentul fizic minim acceptat de Comisie”, a semnalat Asociația Pro Infrastructura într-o postare pe Facebook.

Autostrăzile care pierd trenul PNRR au o situație cel puțin incertă, semnalează ong-ul. Paguba nu va  fi atât de mare pe A3 Nădășelu-Poarta Sălajului unde s-a trecut de 80% (în medie) din lucrări executate, pe A7 Ploiești-Buzău cu două din trei loturi gata și pe A7 Buzău-Focșani dat complet în circulație.

„Paguba va fi pe capetele A8 lucrările sunt practic incipiente, sub 10%. Autoritățile promit că vor fi puse în Programul Transport. Da, încă pot și trebuie transferate aici! Doar că nu mai este loc: din cele 5,5 miliarde € disponibile pe ramura rutieră a Programului Transport, sunt proiecte de 23,3 miliarde € care au contract de finanțare semnat sau cerere depusă. Deci de peste 4 ori alocarea, mai mult chiar și decât limita de supracontractare de 300%. Pe românește, ca secțiunile din A8 ieșite din PNRR să intre pe fonduri de coeziune, trebuie să ia fața altor investiții rutiere. Guvernul trebuie să decidă urgent care sunt drumurile prioritare care vor prinde finanțare. Și care vor rămâne de căruță. Ori va găsi ca prin magie minim 1% din PIB pe fiecare din următorii 5 ani dacă vrea să le facă pe toate”, a mai completat Asociația.