Clujeanca ajunsă șefa roboticii la MIT după ce a emigrat din Clujul comunist: „mașinile ne pot ajuta să ajungem mai departe, să gândim mai repede și să trăim vieți mai împlinite”
Actualitate by Actual de Cluj - dec. 04, 2025 0 66
Revista oficială a celei mai mari organizații profesionale din lume dedicată ingineriei și tehnologiei dedică azi un amplu articol clujencei Daniela Rus, emigrată din Clujul comunist în SUA, unde acum conduce departamentul de robotică al prestigioasei Massachussets Institute for Technology (MIT).
IEEE Spectrum este revista oficială a IEEE (Institute of Electrical and Electronics Engineers), cea mai mare organizație profesională din lume dedicată ingineriei și tehnologiei. prezintă articole de înalt nivel despre tehnologie, știință, inginerie și impactul lor asupra societății, acoperă domenii precum inteligența artificială, robotică, calculatoare, electronică, telecomunicații, energie, aerospațial, securitate cibernetică și multe altele și publică analize aprofundate, investigații, interviuri cu experți și rapoarte despre tendințe tehnologice globale.
Azi scrie despre Rus: ”și-a construit cariera depășind bariere științifice și sociale pentru a crea roboți care amplifică abilitățile umane”, arat publicația. Ea spune că robotica este un mod de a extinde informatica, punând tehnologia în slujba oamenilor. „Îmi place să mă gândesc la robotică ca la o modalitate de a le oferi oamenilor superputeri”, afirmă Rus. „Mașinile ne pot ajuta să ajungem mai departe, să gândim mai repede și să trăim vieți mai împlinite”.

Născută în Cluj-Napoca, în perioada dictaturii lui Ceaușescu, publicația notează că Rus a crescut într-un mediu marcat de lipsuri, dar și de comunități puternice și profesori inspirați. ”Primii ani ai vieții ei s-au desfășurat într-o lume definită de penurie – alimente raționalizate, electricitate intermitentă și o capacitate limitată de a se deplasa. Dar își amintește că, în mijlocul insuficiențelor sufocante, era înconjurată de o căldură irezistibilă și o curiozitate intelectuală – chiar și atunci când fabrica șuruburi de locomotivă într-o fabrică de stat, ca parte a programei școlare”, precizează publicația. „Viața a fost grea”, spune ea, „dar am avut profesori grozavi și comunități puternice.” Emigrarea tatălui ei în SUA i-a oferit familiei libertatea intelectuală mult visată. „El își dorea libertatea de a gândi, de a publica, de a explora idei”, povestește ea.
La Universitatea din Iowa, o prelegere a lui John Hopcroft i-a schimbat direcția profesională, convingând-o că viitorul informaticii se află în interacțiunea cu lumea fizică. „A fost ca și cum s-ar fi deschis o ușă”, spune ea. „Mi-am dat seama că viitorul informaticii nu era doar despre logică și cod; era despre modul în care mașinile pot percepe, se pot mișca și ne pot ajuta în lumea reală”.
A urmat masteratul și doctoratul la Cornell, dezvoltând algoritmi pentru manipulare robotică, apoi a creat laboratorul de robotică de la Dartmouth, unde a pionierat utilizarea imprimării 3D în robotică.
Din 2003 este profesoară la MIT, unde a fondat Distributed Robotics Laboratory și, din 2012, conduce CSAIL, cel mai mare laborator interdisciplinar al universității. A primit numeroase premii internaționale, iar Medalia IEEE Edison o onorează pentru „leadershipul susținut și contribuțiile de pionierat în robotica modernă”.
Cercetările sale actuale vizează „inteligența fizică”, adică mașini capabile să perceapă, să decidă și să acționeze în medii imprevizibile. Echipa ei dezvoltă roboți moi, inspirați de natură, capabili de autoechilibrare și adaptare pasivă. Printre proiecte se numără roboți ingerabili origami pentru recuperarea obiectelor străine din corp sau pentru administrarea direcționată a medicamentelor. Rus anticipează aplicații extinse: intervenții în dezastre, misiuni de salvare sau asistență în medii periculoase. „Ceea ce mă entuziasmează este posibilitatea de a oferi oamenilor noi puteri”, spune ea.
Laboratorul ei construiește roboți cu corp moale inspirați de natură, care pot simți, se pot adapta și învăța. Aceștia sunt sisteme bazate pe inteligență artificială care gestionează pasiv sarcini – cum ar fi autoechilibrarea și articularea complexă similară cu cea realizată de mâna umană – deoarece forma și materialele lor minimizează nevoia de procesare intensă.
Astfel de mașini, spune ea, vor fi într-o zi capabile să navigheze în diferite medii, să îndeplinească funcții utile fără control extern și chiar să se recupereze după perturbări ale planificării rutei. Cercetătorii explorează, de asemenea, modalități de a le face mai eficiente din punct de vedere energetic.
Lucrează și la roboți modulari precum M-Blocks, la sisteme robotice de amploare conectate în rețea și la interfețe avansate om-mașină, inclusiv citirea undelor cerebrale. A cofondat și Liquid AI, care dezvoltă rețele neuronale lichide, capabile de adaptare continuă.
Rus își găsește comunitatea profesională în IEEE, organizație care i-a susținut dezvoltarea. „Schimbul de idei… este neprețuit”, spune ea. „IEEE mi-a oferit o platformă… M-a învățat cum să comunic, cum să conduc și cum să visez la lucruri mai mărețe.”
Privind în urmă, Rus afirmă că își trăiește propriul vis american: „Când creșteam în România, nici nu-mi puteam imagina să trăiesc în America.” Determinarea ei este rezumată în cuvintele inspirate de Hamilton: „Nu vreau să ratez niciodată șansa mea.”
Daniela Rus s-a născut în 1963 în Cluj-Napoca; e robotician și conduce departamentul de inteligență artificială de la prestigioasa MIT. A absolvit liceul ”Nicolae Bălcescu” din Cluj-Napoca în 1981. A emigrat în SUA după câțiva ani, unde și-a luat doctoratul în 1993.
Este prima femeie la conducerea laboratorului MIT de informatică și inteligență artificială, fiind numită în funcția de director în anul 2012. Acesta este cel mai mare laborator interdepartamental al MIT, cu un personal de 900 de cercetători distribuiți în 50 de grupuri de lucru, pe trei domenii mari: inteligență artificială, sisteme și teorie.
Rus, directoarea Laboratorului de Informatică și Inteligență Artificială ( CSAIL ) al MIT , este laureata Medaliei IEEE Edison din acest an , care o recunoaște pentru „leadershipul susținut și contribuțiile de pionierat în robotica modernă”.
Citește și:
Nici un comentariu
Scrie un comentariu
Articole similare
-
Pro TV: primul defibrilator extravascular implantat în România. Intervenția s-a realizat în Cluj-Napoca
dec. 04, 2025 0
-
Harta recrutării la 9 luni din 2025: Creşteri punctuale în judeţele mici, stagnare în marile centre: scăderea pieţei muncii începe să se vadă în cifrele din judeţe. România a pierdut în ultimul an peste 13.600 de salariaţi. Care e situația la Cluj
dec. 04, 2025 0
